12 ani de la desființarea serviciului militar OBLIGATORIU, în România
După 138 de ani de serviciu militar obligatoriu, în data de 23 octombrie 2006, acesta a fost desfiinţat, în mod oficial, în România. Această schimbare a fost posibilă datorită unui amendament constituţional din 2003 care a permis Parlamentului să facă serviciul militar opţional. Parlamentul român a votat pentru eliminarea serviciului obligatoriu, în octombrie 2005.
Armata română a luat fiinţă după Unirea Principatelor. La 12/24 noiembrie 1859, Prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a fost înfiinţat Statul Major General. Amplele măsuri pentru unificarea şi întărirea armatei, întreprinse de Al.I. Cuza, cunoscut și ca “domnul unirii” au fost continuate şi după 1866, odată cu proclamarea ca domnitor a lui Carol de Hohenzolern.
Prima Lege pentru organizarea puterii armate a fost dată la 23 iunie 1868. Atunci, serviciul militar a devenit obligatoriu în România, singura excepţie fiind reprezentată de către persoanele de alte naționalități.
Conform legii din 11/23 iunie 1868, structura militară a ţării cuprindea cinci elemente: armata permanentă cu rezerva ei, corpurile dorobanţilor şi grănicerilor, miliţiile, garda orăşenească şi gloatele. O altă lege referitoare la recrutările pentru armată, adoptată la 5 martie 1876, va stabili că toţi locuitorii ţării trebuie să efectueze serviciul militar, cu excepţia celor care sunt cetăţeni ai altui stat.
În prezent, potrivit Legii nr. 395/2005, din 1 ianuarie 2007 a fost suspendată executarea serviciului obligatoriu – în calitate de militar în termen şi militar cu termen redus. Astfel, cetăţenii români pot efectua orice formă a serviciului militar doar pe bază de voluntariat.
Totuşi, executarea serviciului militar devine obligatorie:
– pe durata stării de război;
– pe durata stării de mobilizare;
– pe timpul stării de asediu.
Conform Legii nr. 446/2006, serviciul militar se îndeplineşte – de către cetăţenii care au împlinit 18 ani – în următoarele forme:
• activ:
– militar profesionist;
– militar în termen;
– elev/student la instituţiile de învăţământ din sistemul de apărare şi securitate naţională (exceptând elevii liceelor şi colegiilor militare);
– soldat sau gradat voluntar.
• în rezervă:
– rezervist voluntar;
– rezervist.
Îndeplinirea serviciului militar, în calitate de militar în termen, este obligatorie pentru bărbaţii care au între 20 şi 35 de ani atunci când se declară mobilizarea şi starea de război sau când se instituie starea de asediu. Tot în aceste situaţii, rezerviştii sunt mobilizaţi/concentraţi potrivit nevoilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.
