29 august: Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. POST ASPRU. Ce nu ai voie să faci. Tradiții, obiceiuri și superstiții

Creștinii cinstesc, pe 29 august, tăierea capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. Este ultima mare sărbătoare din anul bisericesc care se încheie pe 31 august.

Conform credinţelor populare, în această zi nu se bea vin roşu şi nu se mănâncă varză. Postul din această zi este unul aspru.

De asemenea, este recomandat că să nu se mănânce pepeni, dat fiind faptul că forma acestora aduce aminte de cea a capului lui Ioan Botezătorul. Tot în această zi, în unele regiuni rurale nu se folosește cuțitul, toată mâncarea fiind ruptă cu mâna.

Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul este cel ce a anunţat venirea lui Hristos, propovăduind „vestea cea bună” a Întrupării Sale.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul marchează ziua în care Irod Antipa, unul dintre regii care dominau Galileea şi Pereia, acuzat de sfânt că păcătuieşte trăind cu soţia fratelui său, a acceptat, ca răsplată pentru un dans, să îl decapiteze pe cel care anunţa venirea Mântuitorului.

Data de 1 septembrie este prima zi a anului bisericesc, potrivit tradiţiei moştenite din legea veche care spune că în această zi a început Facerea Lumii şi tot pe 1 septembrie a început să vorbească oamenilor Mântuitorul.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul – semnificații religioase

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este una dintre sărbătorile care le cer creştinilor post.

Pe de o parte pentru că potrivit Noului Testament, Irod, în timpul unui ospăţ, a cerut ca Salomeea să-i danseze şi drept răsplata i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezatorul, iar pe de altă parte, ca semn al asumării vieţii înfrânate a lui Ioan.

În plus, ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul este considerată o prefigurare a vinerii Patimilor, şi aşa cum este recomandat postul în fiecare vineri, ca zi a răstignirii Domnului, tot astfel se cuvine postul şi în această zi.

Capul Sfântului Ioan a fost, de-a lungul istoriei, de trei ori pierdut şi de trei ori aflat. Prima şi a doua aflare a capului sunt marcate pe 24 februarie, iar a treia aflare a capului este prăznuită pe 25 mai.

Biserica a închinat lui Ioan şase sărbători:

• zămislirea lui – 23 septembrie;
• naşterea – 24 iunie;
• soborul lui – 7 ianuarie;
• tăierea capului – 29 august;
• prima şi a doua aflare a capului 24 februarie;
• a treia aflare a capului său – 25 martie.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul închie seria de sărbători cu semnificaţie eshatologică din luna august:

„Prin Schimbarea la Față ni se descoperă chipul pe care îl va avea omul unit cu Hristos – chip de slava, prin Adormirea Maicii Domnului se arata ca cel care L-a purtat pe Hristos se mută de la stricaciune la nestricăciune.

Prin aceasta sarbatoare ni se reveleaza ca toti cei care nu au fost străini de pocaința vestită de Sfantul Ioan Botezatorul vor ajunge în rai”, arată crestinrotodox.ro.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul – povestea

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Mama sa, Elisabeta, era descendenta seminţiei lui Aaron.

Naşterea proorocului Ioan s-a petrecut cu şase luni înaintea naşterii lui Iisus, iar vestea a fost adusă de îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu.

Ioan s-a retras în pustiu, unde a dus o viaţă de aspre nevoinţe, până când i s-a poruncit să înceapă să predice.

Ioan a avut rolul de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, dar şi pe acela de a-L descoperi lumii ca Mesia şi Fiul lui Dumnezeu.

Pe când se afla întemniţat în castelul de la Maherus, Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său.

La un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei de naştere, Irod a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei, după ce Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, a cerut capul Botezătorului ca recompensă.

Sfânta Ioana, femeia dregătorului lui Irod, este cea care a îngropat capul sfântului la Ierusalim, pe muntele Eleonului, într-un vas de lut.

După ceva vreme, un proprietar bogat s-a făcut monah, luându-şi numele de Inochenţie şi a sălăşluit chiar la locul unde se afla îngropat capul Botezătorului.

În momentul în care a dorit să zidească o chilie şi o bisericuţă, el a săpat adânc şi a descoperit vasul cu capul lui Ioan Botezătorul. Apoi, aflat în pragul morţii, Inochenţie îl ascunde din nou în pamânt, în acelaşi loc.

În vremea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, Sfântul Ioan Botezătorul s-a arătat unor calugări cărora le-a poruncit să dezgroape cinstitul său cap, fiind cea dintâi aflare a sfântului cap.

Racla va ajunge apoi în grija lui Eustaţiu, un monah arian, care locuia într-o peşteră, care înainte de a fi trimis în exil îngroapă, la rândul său, capul Sfântului Ioan Botezătorul.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul – zi de post

Deşi ziua de pomenire a Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul a fost rânduită de Biserică zi de post şi de doliu, unele lăcaşuri de rugăciune, biserici de mir sau de mănăstire îşi serbează hramul.

De asemenea, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este numită Crucea Mică.

În trecut, oamenii care făceau păcate grele, furau, ucideau, tâlhăreau, ca să fie iertaţi, ţineau un post foarte aspru, netrecut în calendarul ortodox, numit de la Cruce pân’ la Cruce, adică de pe 29 august până pe 14 septembrie, când se sărbătoreşte Înălţarea Sfintei Cruci.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul – tradiții, obiceiuri, superstiții

Fără legătură cu dogma religioasă, există credinţe populare potrivit cărora nu ar trebui să se folosească cuţitul în această zi şi, la masă, totul se rupe cu mâna.

Tot în afara calendarului creştin, se pomeneşte despre un post „de la cruce până la cruce”, care ţinea din această zi până pe 14 septembrie, la Înălţarea Sfintei Cruci, care avea rolul de a-i curăți pe cei care au săvârşit omoruri sau alte păcate grave.

Alte interdicţii populare pentru această zi priveau măturatul, tăierea şi mâncarea fructelor şi legumelor cu formă rotundă ori în cruce, roşiile şi pepenii fiind evitaţi, dar acestea nu sunt prevăzute regulile scrise ale bisericii şi sunt considerate superstiţii.

Totodată, din ajunul sărbătorii şi în ziua praznicului nu se mănâncă preparate din varză, deoarece Sfântului Ioan i s-a tăiat capul pe varză, de şapte ori, şi iar a înviat. Din același motiv nu se mănâncă nici fructe sau legume roşii.

De asemenea, nu se mănâncă fructe rotunde, nuci, mere, pepene, care au forma capului.

Se mai spune că din această zi începe şi frigul toamnei: aşa cum fiecare om este cuprins de friguri, de fapt, frisoane, când află felul în care a fost să moară Sfântul Ioan Botezătorul.

Pentru sporul familiei şi pentru alungarea bolilor, în familiile în care au murit rude, în condiţii suspecte sau de moarte năpraznică, se respectă momentele de reculegere şi se împart pachete cu struguri, pâine şi apă.

Tradiția spune că, în ziua de 29 august, creştinii trebuie să ţină post negru sau aspru, în care sunt permişi doar struguri şi apă. Nu se bea vin roşu, deoarece în credinţă acesta reprezintă sângele Botezătorului.

Unde se află capul Sfântului Ioan Botezătorul

Se afirmă că locul în care este păstrat capul Sfântului Ioan Botezătorul, este Moscheea Umayyad sau Marea Moschee din Damasc, una dintre cele mai mari şi mai vechi moschei din întreaga lume, considerată al patrulea loc sfânt al Islamului.

Lăcaşul de cult este unic prin faptul că musulmani şi creştini se roagă împreună invocând ajutorul Sfântului Ioan Botezătorul.

Teologii pun Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, alături de Schimbarea la Faţă a Domnului şi de Adormirea Maicii Domnului.

Astfel Schimbarea la Faţă semnifică chipul pe care îl va avea omul unit cu Hristos, Adormirea Maicii Domnului semnifică mutarea celei care L-a purtat pe Hristos, cu întruparea ei, la ceruri.

Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul semnifică faptul că toţi cei care au preaslăvit pocăinţa vestită de Sfântul Ioan Botezătorul vor ajunge în rai.

surse: crestinortodox.ro