DSP Neamț: Campania națională „Promovarea Sănătății Mintale”. Adolescenții români sunt mai triști decât cei din alte țări din UE

Sănătatea mintală reprezintă o componentă fundamentală a sănătăţii individuale și a „stării de bine”, descriind nu numai absența bolii, ci și capacitatea unui individ de a se integra cu succes în viața familială, socială și profesională. Spre deosebire de afecțiunile somatice, identificarea și intervenția timpurie în cazul tulburărilor neuropsihice sunt mai dificile din cauza unor factori precum natura subiectivă a acuzelor și  teama stigmatizării. Tulburările mintale constituie una dintre cauzele principale ale poverii bolii și ale anilor de viață sănătoasă pierduți, afectând calitatea vieții.

Sănătatea mintală este un lucru vital și ne afectează viața în multe feluri. Ne permite să funcționăm și să prosperăm ca indivizi, membri ai familiei și ai comunității. Ne ajută să facem față stresului și să ne adaptăm la schimbare. Ne permite să construim relații sănătoase și să ne conectăm cu alți oameni. Ne sprijină în procesul de  învățare și ne ajută să lucrăm productiv.

Tulburarea depresivă majoră este una dintre cele mai frecvente tulburări psihiatrice ale copilăriei și adolescenței, dar din cauza variației simptomelor privind criteriile de diagnostic, această tulburare este adesea nerecunoscută și netratată.

Tulburarea depresivă majoră la copii şi adolescenţi este adesea subdiagnosticată, doar 50% dintre adolescenți sunt diagnosticați înainte de a ajunge la vârsta adultă. Este o afecţiune comună, cronică, recurentă și debilitantă, care conduce la afectarea funcționării din punct de vedere educațional, profesional și social. O treime dintre adolescenții care se prezintă la medicul de familie prezintă o tulburare emoțională, iar 14% sunt diagnosticaţi cu depresie.

La nivel global, unul din șapte tineri de 10-19 ani se confruntă cu o tulburare mintală, reprezentând 13% din povara globală a bolii la această grupă de vârstă.

Depresia, anxietatea și tulburările de comportament sunt printre principalele cauze de îmbolnăvire și dizabilitate în rândul adolescenților.

Sinuciderea este a patra cauză de deces în rândul tinerilor de 15-29 de ani.

Depresia afectează aproximativ 2,5% dintre copii și 8,3% dintre adolescenți, în regiunea europeană a OMS. De asemenea, 30% dintre adolescenți sunt estimați a avea simptome subclinice de depresie. Un raport al UNICEF din 2021 arată că aproape unul din cinci băieți europeni cu vârsta între 15 și 19 ani suferă de tulburări mintale, urmat de mai mult de 16% dintre fetele de aceeași vârstă. Nouă milioane de adolescenți din Europa (cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani) trăiesc cu tulburări mintale, anxietatea și depresia reprezentând mai mult de jumătate din toate cazurile.

În România, potrivit unui raport al UNICEF, aproape 33% dintre adolescenții români cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani au raportat o dispoziție tristă de mai multe ori într-o săptămână, comparativ cu 13% în medie, în cele 45 de țări incluse într-un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății. Într-un studiu realizat în România în anul 2020, cu 10.114 adolescenți din toate județele țării (vârsta medie 17 ani), 48,9% dintre tineri au avut cel puțin o dată gânduri de suicid, 27,1% erau triști tot timpul și nu puteau scăpa de tristețe, 21,5% au avut perioade în care s-au simțit depresivi în ultimele șase luni. Într-un alt studiu comparativ se sublinia faptul că rata suicidului în România la adolescenții sub 15 ani este mai mare decât media europeană.

În județul Neamț, la sfârșitul anului 2023, în cabinetele medicilor de familie, erau rămași în evidență cu tulburări mintale și de comportament 17.269 de bolnavi (7678 în mediul urban și 9591 în mediul rural) în creștere față de anii anteriori: 2022 cu  15.802 bolnavi  (7038 în mediul urban și 8764 în mediul rural), 2021 cu  14.675 de bolnavi (6236 în mediul urban și 8439 în mediul rural), 2020 cu  13.811 de bolnavi (5768 în mediul urban și 8043 în mediul rural), 2019 cu 13.640 de bolnavi rămași în evidență (5706 în mediul urban și 7934 în mediul rural) și față de sfârșitul anului 2018 când erau rămași în evidență 13.031 de bolnavi (5592 în mediul urban și 7439 în mediul rural).  În anul 2022 s-au înregistrat în cabinetele medicilor de familie 1491 de bolnavi cu diagnosticul de episod depresiv (988 la femei și 503 la bărbați).

Din cele 1491 de cazuri cu diagnosticul de episod depresiv, 80 de cazuri s-au inregistrat la grupa de vârstă 10-19 ani (45 de cazuri la adolescente și 35 de cazuri la adolescenți).

La nivel județean se vor organiza evenimente de informare despre problematica tulburărilor mintale, a depresiei în special și de conștientizare a necesității realizării unui management adecvat al acestora.

Ministerul Sănătăţii asigură finanţarea și coordonarea organizării campaniei.