MARȚEA MARE, a doua zi din SĂPTĂMÂNA PATIMILOR: Pilda celor zece fecioare. Credinţe religioase înainte de Sărbătorile Pascale

Marțea Mare din Săptămâna Patimilor. Seria deniilor din Săptămâna Patimilor  continuă marţi cu pomenirea celor zece fecioare.

Săptămâna premergătoare Paștilor, Săptămâna Mare /  Săptămâna Patimilor este ultima perioadă din Postul Paștilor, cea în care creștinii se pregătesc pentru întâmpinarea sărbătorii Învierii Domnului. În această săptămână se face curățenie generală în gospodării.

Curțile sunt măturate, şurile sunt curăţate de gunoaie, gardurile sunt reparate, șanțurile sunt curățate de nămol și adâncite.

În Marțea mare din Săptămâna Patimilor se aspiră, se dă cu mătura, se spală geamuri şi se fac treburile grele pe lângă casă. Marţea Mare este ultima zi în care gospodarii mai pot face treburi pe câmp sau în care se mai spală şi se calcă.

 Seria deniilor, adică a slujbelor religioase în care se explică evenimentele din Săptămâna Patimilor continuă marţi cu pomenirea celor zece fecioare.

Această pildă ne prezintă zece fecioare, cinci „înțelepte” și cinci „neînțelepte”, care se pregătesc pentru nuntă. În Noul Testament, întâlnirea cu Hristos este asemănată unei nunți. Hristos se numește pe sine „mire”, iar Apostolii poartă numele de „prietenii mirelui”. Mireasa lui Hristos este Biserica, scrie crestinortodox.ro.

În această pildă, Împărăția cerurilor este asemănată cu zece fecioare, care, luându-și candelele, au ieșit în întâmpinarea mirelui.

Povestea zece fecioare

Aceasta este o pildă care spune povestea fecioarelor “cuminţi” şi a celor “nebune”: la întâmpinarea lui Hristos, cinci fecioare L-au aşteptat cu candela plină cu ulei, iar celelalte cinci au avut candela fără ulei.

Candela fără ulei reprezintă realizarea de sine în totala nepăsare faţă de ceilalţi, iar candela cu ulei reprezintă evlavia însoţită de milostenie.

Astfel pe cinci dintre fecioare le numește înțelepte căci împreună cu fecioria au avut și minunatul și îmbelșugatul undelemn al milostivirii.

Pe celelalte cinci le numește nebune pentru că deși și ele aveau virtutea fecioriei, nu aveau în aceeași măsură milostenie.

Pe când se scurgea noaptea acestei vieți au adormit toate fecioarele, adică au murit.

Cu adevărat moartea se numește somn. Pe când dormeau ele, strigăt mare s-a făcut la miezul nopții; cele care au avut undelemn din belșug au intrat cu mirele la deschiderea ușilor, iar cele nebune, pentru că nu aveau undelemn din destul îl căutau după ce s-au sculat din somn.

Pentru aceasta deci, au rânduit Părinții pilda celor zece fecioare, împreună cu cea a talanților, ca să ne îndemne să veghem necontenit și să fim gata să ieșim în întâmpinarea adevăratului Mire prin fapte bune, dar mai cu seamă prin milostenie, pentru că neștiută este ziua și ceasul sfârșitului vieții.

Dacă vom săvârși o singură virtute, cea mai mare chiar, și nu ne vom îngriji de celelalte, și mai cu seamă de milostenie, nu vom intra cu Hristos în odihna veșnică, ci vom fi întorși rușinați. Și într-adevãr nu-i lucru mai rușinos ca fecioria să fie biruitã de bani.

Regulile din Săptămâna Patimilor

În zilele din Săptămâna Mare, regulile Bisericii le impun creştinilor postul negru, abstinenţa conjugală şi rugăciunea, pentru a intra în atmosfera sărbătorii Paştilor.

Unii creştini ţin post negru începând din Joia Mare până la slujba de Înviere, când se împărtăşesc. Aceste zile ale postului îşi au originea în vremea Mântuitorului şi sunt relatate în Evanghelia după Marcu (2: 20).

Este momentul când fariseii L-au întrebat de ce ucenicii lor şi ai lui Ioan Botezătorul postesc şi ai Lui nu? Răspunsul lui Iisus a fost că atâta vreme cât Mirele este cu ei, ucenicii nu pot posti, însă „vor veni zile când se va lua Mirele de la ei şi atunci vor posti”.

În Săptămâna Mare nu este bine să fie consumate mâncăruri care conţin oţet, pentru că Mântuitorului i s-a dat să bea oţet.