SCLAVIE MODERNĂ, FOLOSITĂ SUB APARENȚĂ DE LEGALITATE, LA UN RESTAURANT ROMAȘCAN?

Este greu de imaginat cum unii patroni ai firmelor care fac servicii de alimentație publică înțeleg să-și ”scoată pârlela” pentru ineficiența activității din timpul anului pe seama unor adolescenți amărâți care vor ca, pe timp de vacanță, să câștige un ban cu care să-și ”îndulcească” nevoile. Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamț a fost sesizat, de către un grup de părinți despre faptul că, la  Restaurantul Chianti din Roman, se pare că legea este încălcată, în ceea ce privește regimul de muncă al minorilor, în special pe partea vizând timpul de muncă efectuat.

Un grup de părinți și doi elevi, folosiți ca forță de muncă ieftină,  povestesc experiența personală la acest restaurant, unde au muncit timp de două zile, 25 de ore neîntrerupt, respectiv de la 11.00 la 16.00, în prima zi și de la 11.00 la 07.00, a doua zi.

Iată declarația mamei unuia dintre copii care, având o pensie de boală de 560 lei a crezut că își poate lăsa băiatul să câștige un ban, în timpul vacanței, pentru a-și cumpăra rechizite și ceva de îmbrăcat. Antoaneta A. este revoltată de modul în care i-a fost exploatat copilul, susținând că, atunci când și-a dat acordul de muncă pentru băiatul  ei, nu și-a închipuit că va fi obligat să lucreze 25 de ore, pentru suma ridicolă de 100 lei.

Doi dintre adolescenții care au renunțat la a mai lucra în condițiile infernale impuse de angajator, au povestit experiența lor de muncă la Restaurantul Chianti și motivele pentru care nu au mai continuat  să meargă la nunțile organizate aici . Din discuțiile cu redactorul roman24 rezultă gradul mare de naivitate al tinerilor liceeni și necunoașterea drepturilor de care se bucură, lucru de care se pare că ar fi profitat, din plin, angajatorul.

Primirea acestei reclamații ne-a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial de Muncă Neamț, juristul Nicolae Hârlea. Din discuția cu acesta rezultă faptul că legislația în vigoare este extrem de drastică, în ceea ce privește condițiile de muncă, dar mai ales timpul de muncă și regimul de încadrare al minorilor, norme stipulate de Codul muncii și Legea 52 a zilierilor. Cert este faptul că angajatorul nu poate folosi un adolescent, sau un tânăr sub 18 ani, mai mult de 6 ore pe zi și faptul că minorii nu pot fi folosiți la muncă pe timp de noapte.

Reclamația părinților se află în curs de soluționare de către inspectorii de muncă ai  ITM și se realizează în conformitate cu prevederile Legii 108 a Inspecției Muncii, care reglementează modul de verificare a unor astfel de situații semnalate instituției.

Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă confirmă faptul că Firma Chianti beneficiază de subvenționarea a patru locuri de muncă, pentru elevi și studenți, dar menționează faptul că nu există conlucrare cu ITM-ul, pentru a verifica dacă angajatorii respectă condițiile de muncă pentru minori.

Conform legii, un angajator primește, ca subvenție, 250 lei pe elev sau student angajat maxim 60 de zile, în timpul vacanței. Angajatorul este obligat să ducă AJOFM contractele de muncă ale elevilor angajați.

Inspectorul cu probleme de muncă al firmei Chianti, Nicoleta Vătămanu,  și-a exprimat mirarea referitoare la existența unei asemenea reclamații, ajunsă la ITM, susținînd că lucrurile nu stau așa cum au fost înfățișate de părinți și că toate problemele legate de folosirea minorilor pentru evenimente au fost făcute ”ca la carte”.

Aceasta recunoște că și în anii anteriori firma Chianti a lucrat cu elevi și studenți. De altfel aceasta își exprimă mirarea că a apărut o asemenea reclamație, susținând avantajul unui tânăr de a lucra la firma ”Chianti”, în sensul de a acumula experiență. Inspectorul de muncă al firmei susține că remunerația minorilor folosiți ar fi confidențială, dar ne asigură de faptul că elevii și studenții folosiți pe locurile subvenționate de AJOFM ar fi primit suma legal stipulată de lege.

De menționat că, în conformitate cu Legea 76 din 2002, angajatorul care încadrează în muncă elevi și studenți pe perioada vacanțelor beneficiază, pentru fiecare elev și student, de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din valoarea indicatorului social de referință al asigurărilor pentru șomaj, care este de 500 lei.

Diferența dintre stimulentul financiar lunar acordat și salariul minim pe economie în plată, pe care angajatorul trebuie să-l dea elevului sau studentului, se suportă, stipulează legea, de către angajator, din fonduri proprii. Cert este că și în acest domeniu este o harababură întreagă, instituțiile statului nu colaborează între ele și lipsa de personal duce la apariția unor asemenea abuzuri. Vom reveni cu precizările făcute de ITM, după ce va soluționa reclamația primită.