AUREL STANCIU ȘI FERESTRELE SALE MAGICE
Muzeul de Artă din Roman găzduiește, timp de o lună, în două din sălile sale, noua expoziție personală a artistului plastic băcăoan Aurel Stanciu, care a adus la Roman 32 dintre tablourile sale, reprezentînd ferestre. Expoziția a fost vernisată de muzeografa Mihaela Ciobanu, expertul UNESCO, Florin Ionuț Filip si criticul de artă pietrean, Lucian Strochi, care au apreciat unicitatea picturilor lui Aurel Stanciu.
Criticul pietrean Lucian Strochi a amintit despre întîlnirea sa cu Aurel Stanciu, la o primă expoziție la Piatra Neamț și despre afinitățile acestuia cu Brâncuși . Aurel Stanciu are un doctorat la Universitatea de Vest Timișiara, cu tema “Porțile monumentale românești-element specific al arhitecturii populare din zona Trotușului”. Este, în opinia lui Lucian Strochi, un artist ce pare inepuizabil având știința de a ne arăta ce înseamnă fereastra. Este un artist complet pentru care fereastra este și un ritual “de trecere” ca acela când se trece copilul peste pragul casei. Aurel Stanciu are o filosofie a sa, care tinde să devină un fel de religie păgână, crede criticul pietrean. Pictorul băcăoan are inteligența de a concentra tot ceea ce are de spus. Fereastra îți permite să gândești, să visezi, să iubești, iar ferestrele, la Aurel Stanciu au și obloane, cu semnificația lor dată de înțelepciunea populară.
Artistul însuși a explicat taina cîtorva lucruri, fiecare cu simbolistica sa, pomenind despre înclinația sa de a decifra ”taina” unor ”fleacuri” din gospodăria țăranului român și regretul că, de cîțiva ani buni, în satele românești, ferestrele tradiționale au fost înlocuite cu termopane, de cei care au adus din Occident acestă tehnologie.
Concluzia vernisajului a fost cea legată de multitudinea de semnificații pe care țăranul român o dădea ferestrei ca ”ochi al casei”, pentru că el avea această nevoie de a vedea în afară, din interior spre exterior. Ferestrele lui Aurel Sarnciu transmit sentimentul de “acasă”, de acea siguranță pe care o simțim doar în casa părintească. Ferestrele sale respiră lumina dincolo de orice. Fereastra e rotundă sau dreptunghiulară, fereastra e protejată de obloane. Iar în fereastră mușcata, floarea perenă, simbol al iubirii, mai dăinuie și astăzi în casele românilor. Și mai găsim în ferestrele lui Aurel Stanciu acea așteptare a românului: copii așteptînd părinții, mamele așteptînd copiii și soții. Toate ferestrele lui Aurel Stanciu reprezintă un periplu prin istoria și viața poporului român, a fost concluzia vernisajului.
