Avocații care au fost condamnați penal NU mai au dreptul să profeseze
Ce spune legea
Art.14: „Este nedemn de a fi avocat:[…]
a) cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei;
Art. 27: „Calitatea de avocat încetează:[…]
d) dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală și care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii. “
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi:
1. A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” din cuprinsul art.14 lit.a) din Legea nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, este neconstituțională.
Curtea a constatat că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” din cuprinsul art.14 lit.a) din Legea nr.51/1995 contravine art.1 alin.(5) din Constituție, redactarea acesteia fiind lipsită de claritate și precizie, având în vedere că nu se precizează în mod clar acele infracțiuni care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat. Așa fiind, necircumstanțierea expresă a acelor infracțiuni care sunt de natură să aducă atingere prestigiului profesiei de avocat lasă loc arbitrariului, făcând posibilă aplicarea diferențiată a sancțiunii excluderii din profesie, în funcție de aprecierea subiectivă a organelor competente.
2. A respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art.27 lit.d) din Legea nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
II. Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 335 alin. (1) din Codul penal şi art. 6 pct. 6) teza a doua din Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, care au următorul cuprins:
– Art. 335 alin. (1) din Codul penal: „Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.”
– Art. 6 pct. 6) teza a doua din Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002: „În sensul prezentei ordonanțe de urgenţă, expresiile şi termenii de mai jos au următorul înțeles: (…)
6. (…) Vehiculele care se deplasează pe şine, denumite tramvaie, precum şi tractoarele agricole sau forestiere nu sunt considerate autovehicule.”
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal, care nu incriminează fapta de conducere pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier, fără permis de conducere, este neconstituțională. De asemenea, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 pct. 6) teza a doua din Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002.
În argumentarea acestei soluții, Curtea a reținut că necorelarea dintre art. 335 alin. (1) din Codul penal şi art. 6 pct. 6 teza a doua din O.U.G. nr. 195/2002 determină un veritabil viciu de neconstituţionalitate, care rezultă din omisiunea reglementării, în cuprinsul art. 335 alin. (1) din Codul penal, a tractoarelor agricole sau forestiere ca obiect material al infracțiunii de conducere a unui vehicul pe drumurile publice fără permis de conducere.
Conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier de o persoană care nu posedă permis de conducere, prezintă pericol social ridicat şi aduce atingere unor valori sociale protejate prin Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, care are drept scop tocmai asigurarea desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulației pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieții, integrității corporale şi a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, valoare garantată de art. 22 din Constituție.
Astfel, dacă o asemenea faptă nu este descurajată prin mijloacele dreptului penal, are loc încălcarea valorilor fundamentale, ocrotite de Codul penal, precum drepturile şi libertățile cetățenilor, respectarea Constituției şi a legilor, care sunt consacrate prin art. 1 alin. (3) şi (5) din Legea fundamentală printre valorile supreme.
De asemenea, Curtea a reținut încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție, deoarece imprecizia legislativă generează discriminări, fără a exista vreo motivare obiectivă şi rațională care să le justifice. Este în afara oricărui argument juridic rațional şi rezonabil ca o persoană care posedă permis de conducere, acordat pentru altă categorie decât tractoarele agricole sau forestiere, şi care conduce un asemenea vehicul pe drumurile publice, să poată avea calitatea de subiect activ al infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) din Codul penal, în timp ce o persoană care nu deține deloc permis de conducere şi care conduce pe drumurile publice un tractor agricol sau forestier, să nu fie sancționată penal.
Prin urmare, Curtea a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal încalcă art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul român, art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 22 privind dreptul la viață, integritate fizică şi psihică din Legea fundamentală.
De asemenea, Curtea a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 6 art. 6 pct. 6) teza a doua din Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, care exclude tractoarele agricole şi forestiere din categoria autovehiculelor, nu încalcă dispoziţiile din Constituție invocate.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței judecătorești care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Curţii de Apel Bucureşti – Secția I penală.
Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.2 din Legea nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, Curtea Constituțională, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării la data de 27 aprilie 2017.
Decizie fără precedent a Curții Constituționale. Avocații condamnați penal nu vor mai avea drept să profeseze. CCR a făcut anunțul pe site-ul instituției, printr-un comunicat de presă. Această decizie a fost luată după ce Dumitru Rebegea, fost judecător, ulterior devenit avocat, dar condamnat penal, a ridicat această excepție de neconstituționalitate.