Biserica Parohiei „Miron Costin”, cinci secole de existență

Aflat la 8 km spre Vest de Roman, urcând din șesul Moldovei, satul Miron Costin, fost până în 1925 Brănișteni, are în componența sa, ca locuitori, foști clăcași pe moșiile Costinilor, ale Hatmanului Stratulat, încăpute apoi pe mâinile armenilor Secoșeanu și Capri.
Biserica din Brănișteni (azi Miron Costin) a fost ridicată în anul 1520 ca paraclis în cadrul reședinței panului Eremia, mare vistiernic, ea venind să înlocuiască la această dată un locaș de cult mai vechi. Foarte probabil fosta biserică a funcționat în a doua jumătate a secolului al XV-lea pe lângă reședința familiei boierului Limbă Dulce care, printr-un act din 23 august 1455, primește întărire domnească pentru satul Brănișteni, unde își avea curtea lui, aflat pe Pârâul Negru, printre ai cărei descendenți se afla și Ana, cneaghina marelui vistiernic, cea care a moștenit și curtea. Vistiernicul Eremia (la 1499) se înrudea cu Ștefan cel Mare prin căsătorie. Este promovat sub domnia lui Bogdan al III-lea, care-l trimite în 1507 cu o solie la Veneția, iar pentru reușita misiunii este răsplătit cu un sat (Brănișteni) și câteva mori pe Siret.
Biserica „Duminica Tuturor Sfinților” este înălțată de vistiernicul Eremia pe cheltuiala sa. Este construită din piatră adusă din dealul Budeștilor. Zidul este gros 1,5 m, lungimea bisericii este de 28 m, lată de 9 m, înaltă de 20m.
Monumentul prezintă în forma actuală mărturia unor transformări incisive. Partea considerată în unanimitate de cercetători ca integrabilă unei prime etape contructive este compusă dintr-un pronaos și un naos aproape pătrate, acoperite cu bolți cu dublă curbură prevăzute în zona centrală cu mici calote, bolți ce provin de la o restaurare din 1884 când structura biseicii a fost substanțial modificată. Absidele naosului, scobite în grosimea zidului, sunt subliniate în elevație prin câte două colonete, sistem întâlnit și la Reuseni.
Arhitectul Gheorghe Balș datează arhitectura edificiului de cult, în cea mai mare parte în veacul al XVII lea, în timp ce o primă fază a contrucției rămâne ascunsă sub transformările succesive, fiind probată în principal de pisania bine ascunsă și păstrată.
Meșterii au săpat în piatră deasupra ușii inscripția: „Cu îngădunița Tatălui și împreună lucrarea Fiului și săvârșirea duhului Sfânt, robul lui Dumnezeu Eremia Vistiernicul au zidit această biserică pre numele „Tuturor Sfinților”, în zilele binecredinciosului și de Hristos iubitorul- Io Ștefan Voievod, la leatul 7028, luna iunie, ziua 11 păstorind Mitropolitul Kir Teoctist”.
Păstrate tot din prima etapă de construire sunt remarcate unele detalii neobișnuite pentru vechea arhitectură din Moldova: cele două ferestre ale absidei altarului în loc de trei și prezența firidelor și ocnițelor nu numai la absida altarului, dar și în dreptul pronaosului și absența lor în dreptul naosului, unde ar fi fost firesc să apară.
Lipsa absidelor laterale și a firidelor lasă impresia lui Gheorghe Balș că zidul a fost retezat în dreptul naosului.
A doua etapă de contrucție este în 1716 și constă din adăugarea unui pridvor supra înălțat cu clopotniță, lung de patru metri și înalt de 24 de metri. Aceste lucări au fost făcute cu cheltuiala lui Nicolaie Stratulat-Hatmanul (căsătorit cu Vitoria, fiica lui Nicolae Costin și nepoata lui Miron Costin). Acesta pune în turn, clopot cu inscripția: „Acest clopot l-au făcut Nicolae Stratulat-Hatman la anul 1716”.
A treia etapă de contrucție se realizează în 1848 când, pe lângă transformarea bolților, contraforturile au fost desființate, în locul zidului dintre pronaos și naos s-a construit un arc întărit cu legături de fier, s-au scos ancadramentele cu baghete ale ferestrelor (un fragment se păstrează în interiosrul bisericii), pardoseala de piatră, deteriorată, a fost înlocuită cu o alta din cărămidă, aceeași până în prezent.
După îndepărtarea contraforturilor se contruiesc în interior două arcuri din cărămidă pentru susținea bolților. Un al doile exonartex (pridvor) în care s-a mutat pisania, a fost alipit bisericii în 1884.
Alte reparații datează din 1896 și 1923-1925. În 1923 se înlocuiește catapeteasma veche, măcinată de carii și igrasie, cu una nouă lucrată de Iorgu Spătaru din Roman. A fost pictată în interior de pictorul Zarna din Focșani.
În 1946 a fost curățată pictura.
Urmare a cutremurilor succesive din 1940, 4 martie 1977, 31 august 1987 și 1992 biserica din Miron Costin, monument istoric de categoria A a suferit grave avarii, fiind într-un stadiu caracteristic premergător fenomenului de precolaps la care s-a adăugat că a fost rău întreținută și păstrată.
După venirea preotului Agafiței Gheorghe ca paroh în anul 1983 a început să mobilizez enoriașii și să începă lucrarea pentru supraviețuirea monumentului și punerea lui în valoare. Astfel s-a început cu împrejmuirea curții bisericii cu un gard în lungime de 300 metri. Începând cu anul 1987 Pr. Agafiței Gheorghe, cu binecuvântarea P.S. Eftimie, a solicitat instituțiilor abilitate întocmirea documentației de consolidare a bisericii. Proiectul de consolidare a fost realizat de Prof. Universitar Ing. Alexandru Cismigiu și de Ing. Mircea Crișan de la Institutul de Arhitectură București. În ianuarie 1990 a primit autorizația de începere a lucrărilor. Asftel, s-au consolidat zidurile, bolțile și turnul clopotniță, a fost retencuită atât în interior, cât și exterior.
Acoperișul a fost înlocuit în întregime și adus la forma mai apropiată ca aspect de arhitectura inițială.
Pridvorul, adăugat în 1884, fiind o construcție joasă, fără valoare arhitecturală, nelegată ca volum și proporții cu pronaosul vecin, s-a recurs la supraînălțarea construcției și refacerea cornișei și frontonului existent la noul nivel, păstrându-se detaliile actuale la propunea și avizarea arhitectului Ștefan Balș.
Pictura executată în ulei era puternic deteriorată prin exfoliere și neprezentând valoare istorică, biserica a fost repictată în tehnica „fresco” –(850 metri pătrați) de pictorul Macovei Dumitru din Moinești. Au fost înlocuite strănile vechi cu altele noi.
Lucrările s-au finalizat în anul 1998. A fost resfințită pe 8 noiembrie 1988 de P.S. Eftimie împreună cu un sobor de preoți. Cu această ocazie biserica a primit un al doilea hram, primind ca ocrotitori pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril. Biserica a fost în permanență împodobită cu mobilier nou, 4 policandre, perdele la sfintele Icoane, Veșminte, sfânta Evanghelie, odoare noi, sfinte vase noi, lumânar în curtea bisericii, sobe de teracotă, cărți la strană, toate icoanele praznicale, 3 clopote noi etc. În prezent a fost finalizat un „Așezământ social-filantropic” care va prelua o parte dintre serviciile ce se desfășoară în Biserică, putându-se astfel păstra și conserva Biserica-monument.
Lăcașul de cult din Brănișteni a adăpostit probabil osemintele mai multor membri ai familiei marelui Vistier Eremia. În prezent este cunoscut doar un singur mormânt atestat prin intermediul unei pietre funerare aflate în curtea bisericii. Acesta a aparținut unei persoane masculine, mort în 1555 al cărui nume nu s-a păstrat decât fragmentar. Se pare, însă, că marele vistier, devenit apoi călugărul Evloghie, nu a fost îngropat aici, ci în cealaltă ctitorie a sa, biserica Mănăstirii Sălăjani (azi dispărută), (mărturii în M.M.S. nr. 7-8-1986. pag 423).
În 1685 este înmormântat aici Vasile Costin, fratele lui Miron Costin, pe a cărui mormânt Velicico Costin-Hatman, alt frate a lui Miron Costin, pune o frumoasă marmoră cu inscripția în românește, cu litere cirilice „Această piatră o am făcut Velicico Costin Hatman pe mormântul fratelui dumisale, care s-a pristăvit către sălașele veșnice la anii de la zidirea lumii -7893 (1685), luna februarie, două zeci zile”.
În 1691, biserica primește în mare taină pe Miron Costin – logofătul și cronicarul, iar biserica Bărboi din Iași pe Velicico Costin –Hatman, decapitați din ordinul lui Constantin Cantemir, în zilele Crăciunului, precum și pe al Elenei Movilă soția lui Miron Costin decedată după o scurtă și cumplită suferință tot în zilele Crăciunului 1961.
Obiectele care au valoare istorică sau documentară datează din 1877, 1888 sau 1894, în majoritate fiind cărți de cult.
La propunerea Pr. Agafiței Gheorghe și cu binecuvântarea și ajutorul Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepicopul Romanului și Bacăului, s-a reușit ridicare unui monument închinat marelui cronicar Miron Costin în parcul din fața Bisericii, în data de 29 mai 2007.
Astăzi, 4 octombrie 2020, sărbătorile închinate împlinirii a cinci secole de existență a bisericii satului au fost încununate de slujba de sfințire a Așezământului social-filantropic „Sfântul Ierarh Nicolae” de către părintele Arhimandrit Pimen Costea, delegatul Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim la acest eveniment. Totodată, adunând numeroase mărturii istorice din numeroase izvoare istorice și religioase, preotul Agafiței împreună cu soția sa, au întocmit o monografie a bisericii satului pe care au oferit-o pelerinilor prezenți la acest eveniment.
Este posibil ca imaginea să conţină: copac, cer, plantă, casă şi în aer liber
 
 
 

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.