CENTRELE DE PERMANENȚĂ SOLICITATE ȘI NU PREA
Există, așa cum se știe, o disproporție semnificativă între gradul de adresabilitate față ce Centrele de Permanență, în raport cu pacienții care se prezintă în Centrele de Primiri Urgențe din spitale, luate cu asalt de către pacienți, uneori și pentru lucruri minore, care ar putea fi rezolvate de către primele structuri în care fac de gardă medici de familie. Am solicitat Direcției de Sănătate Publică Neamț o asemenea situație pentru a analiza fenomenul comparativ.
În Roman funcționează, cu aprobarea Direcției de Sănătate Publică, un număr de șase Centre de Permanență iar în zona rurală, cinci asemenea cabinete, în care fac de gardă medicii de familie. În luna iulie, conform datelor statistice furnizate de către DSP, s-au adresat acestor cabinete 719 persoane. La Centru de Permanență din strada Bogdan Dragoș s-au adresat 266 de pacienți, la cel din Anton Pann- 208, la cel de la Med Class un număr de 120, în timp ce la cel de la Central Clinic, 165. Există un Centru de Permanență și în clădirea gării la care s-au prezentat 257 de persoane, în timp ce la cel de la ”Mina” 158 de persoane. La Centrul de Permanență de la Tămășeni s-au prezentat 273 de persoane, la cel de la Moldoveni 301, la cel de la Oniceni 264, la Poienari 244 și la Sagna 244. Realizînd o centralizare a prezentărilor se poate vedea că în Roman și zonă s-au prezentat la consultații 2.678 de persoane, din care 1.411 la cele din Roman și 1267 la cele din mediul rural. La nivelul tuturor centrelor de permanență din județ în luna iulie au existat 5.657 de prezentări, din care 3.473 în mediul urban și 2.184 în mediul rural.În aceeași perioadă la Centrul de Primiri Urgențe al Spitalului Municipal de Urgență Roman au ajuns 3744 pacienți, din care doar 30% reprezinte urgențe majore. În luna august la CPU s-au prezentat 3.886 pacienți, păstrându-se procentul de urgențe estimat.
”Sînt cifre care vorbesc de la sine. Din păcate nimeni nu vrea să înțeleagă că este o problemă care trebuie rezolvată, legată de dotările minime ale centrelor de permanență, unde trebuie îngrijite non-urgențele. Pentru că orice pacient care se prezintă în urgențe este consumator de fonduri”, a declarat dr. Oana Onu, directorul medical al SMUR.
Medicii de familie recunosc și ei această situație, dar apreciază faptul că nu este vina lor pentru că pacienții preferă să ia cu asalt Spitalul și pentru boli care nu reprezintă urgențe. ”Este o situație cunoscută de toată lumea. Noi am cerut Direcției de Sănătate Publică dotarea, fie și la nivel minimal a Centrelor de Permanență, dar nimeni nu-și dorește acest lucru. Medicul de familie care face de gardă în aceste centre are la dispoziție un stetoscop, un tensiometru și câteva medicamente de urgență, pe care le poartă cu el. În rest nimic. Și atunci este normal ca pacientul să meargă la Spital, dacă se simte rău și să i se facă și un set de analize și tot ceea ce este nevoie. DSP pasează responsabilitatea dotării cu aparatură minimă în sarcina autorităților publice. Acestea la rândul lor abia plătesc utilitățile și nu concep să investească bani și în aparatură medicală, cu care s-ar putea rezolva o serie de probleme, pentru a nu mai aglomera CPU”, a declarat dr. Angela Bica, vicepreședinta Patronatului Medicilor de Familie Neamț. (Flora ORDEAN)
