roman24 | Conacul Stârcea, oameni și timp - Locul unde poveștile rămân vii

Există locuri în România unde timpul nu se grăbește. La Văleni, în județul Neamț, zilele par să curgă mai blând, iar satul își poartă trecutul cu o demnitate rară. Aici, unde oamenii nu au uitat să trăiască frumos, pe o moșie veche de secole, se află Conacul Stârcea – un spațiu în care povestea nu stă în cărți, ci în ziduri, în lemn, în liniștea care te învăluie încă de la poartă.

Crăciun cu bunicii, la conac

La început de iarnă, încă fără zăpadă, Conacul Stârcea a strălucit prin oameni. Evenimentul „Crăciun cu bunicii, la conac”, organizat cu sprijinul AMF Bruns și al Asociației Anima Intelligentia, a adus împreună două generații: bătrânii satului și angajați ai companiei, transformați în nepoți pentru o zi.

Bătrânii – veritabile arhive vii ale Văleniului – și-au îmbrăcat straiele de sărbătoare și au pășit în conac cu o emoție pe care rar o mai întâlnești. O emoție a omului curat, pios, cu dragoste pentru locul care l-a crescut. În camerele cu parfum al altor vremuri, colindele elevilor Seminarului Ortodox din Roman au deschis inimile tuturor, iar lumânările au trezit amintiri pe care nimeni nu le uitase, ci doar le ascunsese în firele albe, de la tâmple. La masa festivă s-au reunit vieți întregi. Oameni care au dus pe umeri satul și tradițiile lui au împărtășit povești, au râs, au primit darurile Moșului cu acea emoție sinceră pe care doar oamenii simpli și autentici o mai păstrează. Nimeni nu a fost singur. Nimeni nu a fost uitat.

O punte între generații

„Crăciun cu bunicii, la conac” a fost o punte între cei care au zidit satul și cei care îl vor duce mai departe. Pentru mulți dintre bătrâni, venirea la conac a fost ca o reîntoarcere la copilărie. Pentru noi, cei tineri, a fost o lecție de viață și de istorie trăită.”, Nicolae Slavnea – Director General AMF Bruns România.

Conacul care spune povești

Conacul Stârcea este un martor al istoriei românești. Construit în stilul vechi moldovenesc, lung și scund, din cărămidă și lemn, conacul păstrează o frumusețe firească, necosmetizată, a caselor boierești de altădată. Cea mai veche parte a sa privește spre anii 1700, în timp ce familia Stârcea își coboară rădăcinile până în secolul al XIV-lea. Una dintre figurile cele mai luminoase ale locului rămâne Ecaterina (Catinca) Stârcea, cea care în secolul XIX a dat satului aerul unui spațiu viu: a restaurat biserica veche, a ridicat turnul-clopotniță, școala, primăria și alte clădiri care au dat identitate Văleniului. Numele ei este rostit și astăzi cu respect de localnici și dus mai departe de turiști.

După retrocedarea din 2010, conacul și-a regăsit familia. Restaurarea făcută de Michael de Stârcea, moștenitor al domeniului și al trecutului unei familii de vază a României, a readus la viață tot ceea ce părea pierdut, folosind materiale tradiționale – lemn, șindrilă, var – ca un omagiu adus autenticității.

O biserică de peste cinci secole

Seara de Crăciun la conac nu s-a încheiat fără un pas făcut spre credință. Biserica „Sf. Patruzeci de Mucenici”, construită în 1506 de boierul Cosma Șarpe este cea care veghează domeniul și oamenii care îi treg pragul. Aici, sub boltă, se simte o pace care nu poate fi pusă în cuvinte. Odihnesc ctitorul Cosma Șarpe, Ecaterina și Iancu Stârcea – uniți pentru totdeauna cu pământul pe care l-au iubit și l-au slujit.

Locul unde trecutul rămâne viu

Adevărata frumusețe a Văleniului stă în felul în care prezentul se apleacă spre trecut cu recunoștință. Conacul Stârcea, biserica veche, curtea boierească, clopotele din Boemia, drumurile liniștite – toate fac parte dintr-un patrimoniu viu, pe care trebuie să îl păstrăm cu sfințenie.

România ascunde nenumărate locuri ca acesta, dar puține au darul de a te cuceri atât de discret și de profund. La Conacul Stârcea, istoria nu e un muzeu static, ci o casă vie, cu ușile deschise pentru cine vrea să o cunoască, să o înțeleagă.

Proiectul care a făcut posibil acest eveniment emoționant este finanțat de compania AMF Bruns Romania și implementat de Asociația Anima Intelligentia, organizații care înțeleg importanța comunității, a tradiției și a respectului pentru patrimoniu.