Decizie fără precedent: Curtea de Apel din Bari respinge extrădarea lui Ionel Arsene invocând motive umanitare

Bari, Italia – 21 mai 2025 — Curtea de Apel din Bari a emis o hotărâre cu totul excepțională în contextul aplicării mandatului european de arestare, respingând solicitarea autorităților române privind extrădarea fostului președinte al Consiliului Județean Neamț și lider PSD, Ionel Arsene.

Decizia instanței italiene a fost fundamentată pe concluziile unei expertize medico-legale riguroase, care a arătat că starea de sănătate a lui Arsene este grav afectată. Potrivit documentului medical, extrădarea sa în România ar constitui un risc serios pentru viața acestuia, iar magistrații au apreciat că un astfel de transfer ar putea duce la agravarea semnificativă a afecțiunilor de care suferă fostul oficial român.

„A fost o decizie dificilă, dar necesară, în lumina principiilor fundamentale privind protejarea vieții și a demnității umane,” au declarat surse judiciare italiene. Prin această hotărâre, Curtea de Apel din Bari stabilește un precedent important în aplicarea umanitară a legislației europene privind mandatele de arestare, subliniind că respectarea drepturilor fundamentale ale omului prevalează chiar și în fața unor cereri oficiale de extrădare.

Ionel Arsene rămâne în Italia, unde urmează tratamente medicale de specialitate sub supravegherea strictă a autorităților judiciare italiene. Până la o decizie definitivă privind statutul său juridic, fostul lider PSD nu va fi predat autorităților române.

Această hotărâre relansează o temă recurentă în spațiul public românesc: condițiile din penitenciarele din România și modul în care acestea afectează respectarea drepturilor omului în procedurile de extrădare. Avocați, organizații pentru drepturile omului și oficiali europeni au exprimat în trecut îngrijorări cu privire la supraaglomerarea și lipsa serviciilor medicale adecvate în sistemul penitenciar românesc.

Decizia instanței din Bari ar putea avea ecouri importante și în alte dosare de extrădare, contribuind la o reconfigurare a modului în care justițiile europene analizează cererile venite din România, mai ales în cazurile în care sunt invocate motive medicale sau umanitare.

Sursă: realitatea.net.