Deputat Laurențiu Leoreanu: Ieri a fost o zi cu activitate intensă ca parlamentar
Ieri, în prima parte a zilei, am luat parte, în calitate de președinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, la lucrările celei de-a doua ediții a „Forumului Siguranței Rutiere”, organizat de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat, în parteneriat cu „Asociația Victimelor Accidentelor de Circulație”, având ca temă „Lanțul Responsabilității”.
A fost o inițiativă mai mult decât binevenită în contextul în care, în România, numărul victimelor înregistrate ca urmare a accidentelor rutiere augmentează statisticile.
Din punctul meu de vedere siguranța rutieră este o responsabilitate comună, care necesită resurse umane și materiale coordonate, iar îmbunătățirea parametrilor specifici domeniului se poate obține doar cu implicarea fiecăruia, atât din postura de utilizator al drumului, cât şi din cea de autoritate de reglementare și aplicare a legislației. În acțiunile conexe implementării este un deziderat implicarea organizațiilor neguvernamentale, aici un loc aparte îl are însăși „Asociația Victimelor Accidentelor de Circulație”, sectorului privat, autorităților locale, sindicatelor, mass-media, etc.
Potrivit cifrelor provizorii, 18 state membre au înregistrat o scădere record a numărului deceselor în accidente rutiere în anul 2020. La nivelul Uniunii Europene, numărul persoanelor decedate a scăzut, în medie, cu 17% față de anul 2019. La polul opus, în cinci state membre s-a înregistrat o creștere a numărului de decese în accidente rutiere grave.
În acest context, în intervalul 2010-2020 România a înregistrat o reducere cu 21,6% a numărului persoanelor decedate în accidente rutiere, puțin sub media europeană (care a fost de 23,7%).
România se situează pe ultimele locuri în UE şi în ultima treime a listei țărilor din lume, în ceea ce privește mortalitatea datorată accidentelor rutiere, atât ca număr, cât şi raportat la un milion de locuitori sau la 10.000 de autovehicule înmatriculate. Această realitate reclamă recunoașterea că parametrii caracteristici, precum şi calitatea interacțiunii elementelor sistemului de transport rutier sunt alterate, cel puțin prin prisma următoarelor aspecte relevante: 1) infrastructura rutieră; 2) utilizatorii infrastructurii rutiere; 3) flota de autovehicule; 4) intervenții post accident; 5) managementul siguranței rutiere;
Ceea ce am transmis, dincolo de statisticile menționate mai sus, relevante de altfel, este că siguranța începe acasă, în familie, prin educația transmisă de părinți copiilor, prin școală, un loc important avându-l școlile de șoferi, care ar trebui să pună un accent mai mare pe conducerea preventivă, toate acestea fiind complementare, desigur, cu lipsa susținerii la nivel politic a acțiunilor specifice siguranței rutiere, lipsa stabilirii responsabilităților instituționale și a resurselor financiare implementării unor acțiuni specifice, întârzierile care apar în procesele de inițiere și adoptare a proiectelor de legi cu obiecte de reglementare în domeniul siguranței rutiere.
În cea de-a doua parte a zilei, am avut o întrevedere cu E.S. domnul RIM Kap-soo, Ambasadorul Republicii Coreea în România. A fost un dialog politico-diplomatic consistent, în care am abordat mai multe subiecte de interes comun.
Diplomaţia parlamentară are rolul de a defini cadrul politic care oferă parlamentarilor posibilitatea de a prezenta în rolul de diplomat şi a facilita intervenţia forurilor legislative în formularea unei politici externe coerente.
Republica Coreea a fost primul stat din Asia cu care România a stabilit relaţii de parteneriat și rămâne până astăzi singurul partener strategic din Asia. Totodată, România este prima țară din UE care a stabilit relații la acest nivel cu Republica Coreea.
Unul dintre subiecte a vizat cooperarea militară. Cadrul juridic care asigură desfășurarea activităților militare bilaterale cu Republica Coreea include un Acord în domeniile industriei de apărare și logisticii și o Scrisoare de intenție pentru dezvoltarea cooperării bilaterale în domeniul militar, în prezent, este în curs de negociere un Acord cadru de cooperare în domeniul militar.
De asemenea, Republica Coreea cooperează cu NATO, în baza Planului Individual de Cooperare și Parteneriat (IPCP), reînnoit la 22 noiembrie 2019 și valabil pentru o perioadă de doi ani. Primul IPCP a fost semnat în anul 2012, odată cu formalizarea relațiilor dintre NATO și Republica Coreea.
În ultima parte a zilei, la invitația E.S. domnului Peer Gebauer, am fost prezent la Ambasada Germaniei la București, unde am luat parte la evenimentul dedicat Zilei Germane a Industriei de Apărare. Având în vedere capacitățile economico-industriale ale Germaniei, inclusiv cele în domeniul militar, dublate de dinamica mediului de securitate regional, consider că este în interesul nostru comun să cooperăm în acest domeniu.
Germania dispune de o industrie de apărare robustă, rezilientă și productivă, pe care se pune accent inclusiv în noua Strategie de Securitate Națională și care poate servi ca modul pentru industria noastră de apărare.