September 17, 2021

Duminica Tomii și Paștele Blajinilor. Semnificații și obiceiuri legate de această zi

Creștinii ortodocși prăznuiesc prima duminică după Paște, zi în care este pomenit Sfântul Apostol Toma, numită și Duminica Tomii, urmată luni de Paștele Blajinilor.

Mântuitorul s-a aratat ucenicilor dupa Înviere. Pentru ca Toma nu credea în Învierea Mântuitorului, Iisus l-a îndemnat să-i atingă rănile rămase pe corp, după răstignire.

După acest moment, Toma îl mărturiseste fără nici o îndoială pe Iisus Hristos ca Domn și Dumnezeu, realitatea Invierii Domnului fiind dovedită astfel încă o dată pentru cei care nu puteau crede.

Această zi reprezintă momentul întâlnirii dintre Sfântul Apostol Toma și Mântuitor, întâlnire care îi dă și apostolului ”necredincios” dovada Învierii Domnului.

Cine a fost apostolul Toma

Despre Toma, unul din cei doisprezece apostoli, evangheliile ne oferă puține date. Numele său apare înainte de plecarea lui Iisus în Betania și la Cina cea de Taină.

După înălțarea la cer a Domnului, Sfântul Toma a propovăduit creștinismul în India, unde moare ca martir, ucis de suliță.

Tradus în ebraică, numele lui Toma înseamnă „geamănul”.

Apostolul Toma s-a născut în Pansada, un oraș galileean și a fost pescar. Auzind vestea cea bună a lui Iisus Hristos, el a lăsat totul în urma sa și l-a urmat pe Mântuitorul.

Apare astfel în lista de Apostoli din Matei 10, 3 și Faptele Apostolilor 1, 13.

Sfântul Evanghelist Ioan povestește reacția ucenicilor, atunci când Mântuitorul le-a spus că se va întoarce în Iudeea:

„Învățătorule, acum căutau iudeii să Te ucidă cu pietre, și iarăși Te duci acolo?”. Toma însă le-a spus celorlalți ucenici: „Să mergem și noi și să murim cu El”.

„Toma, fiind odată mai slab în credință față de ceilalți apostoli”, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, „prin Harul lui Dumnezeu, a trudit cu mai mult curaj, cu mai mult zel și fără odihnă decât toți ceilalți, astfel încât a propovăduit aproape peste tot pământul, netemându-se să ducă Cuvântul lui Dumnezeu popoarelor sălbatice”.

Pentru că i-a convertit pe fiul și pe soția guvernatorului orașului indian Meliapur (Melipur), Sfântul Apostol a fost întemnițat, torturat, și în final, fiind străpuns cu cinci sulițe, el s-a dus la Domnul.

O parte din moaștele Sfântului Apostol Toma sunt în India, în Ungaria și la Muntele Athos.

În conformitate cu Tradiția Bisericii, Sfântul Apostol Toma a înființat Bisericile Creștine din Palestina, Mesopotamia, Parția, Etiopia și India

Îndoiala lui Toma

Imediat după Înviere, Hristos se arată apostolilor, intrând prin ușile încuiate (de frica iudeilor) și rostind binecuvântarea: „Pace vouă!” Din rândurile lor lipsea însă unul: Toma.

Aceștia îi spun la întoarcere despre arătarea lui Hristos, dar acesta nu crede, conștient fiind de posibilitatea unor vedenii:

„Dacă nu voi vedea, în mâinile Lui, semnul cuielor, şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede.” Toma credea în Învierea lui Hristos, dar nu credea că s-a arătat apostolilor. O săptămână Toma trăiește chinurile unei cumplite îndoieli.

După opt zile, Iisus Hristos revine, arătându-se din nou, în același mod. Înainte chiar de a-i spune ceva Toma, Domnul îl îndeamnă:

„Adu degetul tău încoace şi vezi mâinile Mele şi adu mâna ta şi o pune în coasta Mea şi nu fi necredincios ci credincios.” Toma nu pune, practic, mâna pe rănile lui Hristos, pentru că este cucerit de arătarea Lui și cade în genunchi. În lipsa cuvintelor, rostește doar atât: „Domnul meu și Dumnezeul meu!”

Unele icoane mai recente care descriu acest eveniment se numesc „Toma necredinciosul”. Acest lucru este incorect.

În grecește, inscripția se citește „Atingerea lui Toma”. În slavonă se numește „Încredințarea lui Toma”. Când Sfântul Toma a pipăit rana de Viață dătătoare a Domnului, el nu a mai avut nici un fel de îndoială.

În această duminică este rânduit să se citească în cadrul Sfintei Liturghii pericopa evanghelică de la Ioan din capitolul 20, versetele 19-31.

Obiceiuri în Duminica Sfântului Apostol Toma

Duminică dimineața, după slujba Utreniei, ouăle și colacii vor fi sfințiți de preoți. Apoi se vor căuta irugi, cursuri curate de ape curgătoare. Aici, oul, colacul și o lumânare aprinsă sunt așezate în fiecare coșuleț împletit și se dă drumul pe apă pentru a ajunge la sufletele morților.

Oamenii cred că prin aceste ofrande sufletele morților vor fi eliberate de o parte din păcatele grele și vor putea umbla în locurile în care doresc.

După Sfânta Liturghie, preoții ortodocși vor merge în cimitire și vor face slujbe pentru cei plecați în ”lumea blajinilor”, sfințind mormintele și pomenile aduse de familiile celor ce-și dorm somnul de veci.

În Brașov se vor desfășura Serbările Junilor, legate de Sfintele Paști, care durează până la Duminica Tomii. În această ultimă zi din Săptămâna Luminată, alaiul junilor îmbrăcați în costumele lor originale, călare pe cai împodobiți cu ciucuri și cocarde tricolore, vor străbate străzile din centrul vechi al Brașovului, timp de câteva ore. Apoi, alaiul se va deplasa la Pietrele lui Solomon unde vor petrece până seara târziu într-o mare serbare câmpenească.

În Banat, femeile dau pomeni pe ape curate, curgătoare, pentru slobozirea sufletelor răposaților. Bătrânele caselor înroșesc ouăle în ajunul sărbătorii, iar copiii adună ramuri fragede de alun sau de salcie, din care împletesc mici coșulețe.

Lunea după Duminica Tomii – Paştele Blajinilor

În credința populară, în lunea după Duminica Tomii se sărbătorește Paștele Blajinilor. În folclor, Blajinii mai sunt cunoscuți și sub numele de rohmani.

Paștele blajinilor este o sărbătoare populară care nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc.

În credința ortodoxă se pune accent și pe cultul morților. Paștele blajinilor sau Paștele morților reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au murit, fie ei pregătiți — spovediți, împărtășiți și cu lumânare — sau nepregătiți.

Credincioșii depun ofrande pe morminte, bocesc morții, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau la iarbă verde. Această sărbătoare este marcată în Banat, Transilvania, Bucovina și Maramureș.

Blajinii, oameni blânzi și pașnici, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pamântului.

Ei sunt anunțați că a sosit Paștele de către oameni, care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroșitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască).

sursă: Agerpres, ro.orthodoxwiki.org

ȘtiiCă?

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.