ÎCCJ a rezolvat dilema: cine te poate amenda pentru depășirea vitezei

Judecătorii Curţii Supreme au stabilit luni că atât poliţiştii care operează radarul cât şi colegii lor care află prin staţie pe cine să oprească sunt îndreptăţiţi de lege să-i amendeze pe şoferi pentru depăşirea vitezei legale. Dilema a fost tranşată de magistraţi la cererea unui avocat bihorean.

Decizie importantă dată de judecători în cazul amenzilor detectării cu aparatele radar, după ce un avocat a ridicat o problemă cu care s-au confruntat mulţi şoferi: cine are dreptul să aplice sancţiunea – poliţiştii care operează radarul sau colegii lor care află prin staţie pe cine să oprească? Judecătorii au stabilit luni că atât unii cât şi alţii pot aplica sancţiunile contravenţionale în cazul depăşirii vitezei legale.

„Poliţistul rutier poate încheia procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei pe baza informaţiilor comunicate prin radio de către operatorul radar, aflat în alt loc decât acela în care se afla poliţistul rutier“, se arată în sentinţă.

Decizia magistraţilor legitimează o practică frecventă a Poliţiei Rutiere: echipajul care are aparat de măsurare a vitezei anunţă prin staţie colegii ce maşină trebuie să oprească. Sentinţa dată de judecătorii de la Înalta Curte se va aplica după ce va fi publicată în Monitorul Oficial.

Chestiunea amenzilor pentru viteză a ajuns în atenţia instanţei supreme după o sesizare făcută la Tribunalul Caraş Severin de către un avocat. Horaţiu Ovidiu Costea, avocat în cadrul Baroului Bihor, a reclamat faptul că, în aprilie 2014, a fost amendat pentru depăşirea vitezei legale, în localitatea Mehadia, judeţul Caraş Severin, de către poliţişti care nu au văzut înregistrarea radar.

„S-a întâmplat în zona localităţii Mehadia, în apropiere de staţiunea Băile Herculane. Radarul era în Mehadia, dar am fost oprit de un echipaj în afara localităţii. Mai erau oprite alte zece maşini, iar agenţii comunicau prin staţie ce viteză avea fiecare“, a explicat, pentru „Adevărul“, Horaţiu Ovidiu Costea.

Plângerea, trimisă la Curtea Supremă Horaţiu Ovidiu Costea a contestat în instanţă amenda primită.

„Eu am pus problema că operatorul radarului, transmiţând mai departe la un alt agent, poate determina posibile abuzuri sau simple greşeli. Dacă ai avut viteza de 60 de kilometri pe oră, iar agentul înţelege că a fost, de fapt, 90 de kilometri la oră? Cel care completează procesul-verbal are şi responsabilitatea a ceea ce menţionează în acel document. În cazul unui abuz sau al unei erori, cine răspunde: cel care a comunicat prin staţie viteza sau cel care a recepţionat?“, se întreabă avocatul.

La rândul lor, juriştii Poliţiei au invocat faptul că, atâta vreme cât aparatul radar este omologat, iar operatorul are licenţă de mânuire a aparatului respectiv, nu contează cine aplică efectiv sancţiunea contravenţională. Plângerea lui Horaţiu Ovidiu Costea a trecut, mai întâi, pe la Judecătoria Caransebeş şi la Tribunalul Caraş Severin înainte ca problema să fie tranşată de magistraţii Curţii Supreme.

În mai 2016, instanţa Tribunalului Caraş Severin a constatat că sunt întrunite condiţiile de a sesiza Curtea Supremă – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Instanţa a precizat totuşi că amenzile nu pot fi aplicate „exclusiv în baza unor informaţii furnizate de o altă persoană“.

„Procesele verbale de constatare a contravenţiilor rutiere nu pot fi întocmite exclusiv în baza unor informaţii furnizate de o altă persoană, ci în baza unor constatări personale, indiferent de mijloacele folosite (propriile simţuri sau înregistrarea aparatului radar) ale celui ce îl întocmeşte“, au arătat judecătorii de la Tribunalul Caraş Severin care au analizat cererea avocatului.

Decizia Curţii Supreme va unifica practica judiciară, judecătorii de la toate instanţele din ţară urmând să o aplice atunci când se vor confrunta cu un caz similar. În speţe similare, alte instanţe au anulat amenzile aplicate de poliţiştii care i-au oprit pe şoferi la indicaţiile echipajelor radar. Magistraţii sunt obişnuiţi cu contestaţiile făcute de şoferi împotriva amenzilor date de poliţiştii de circulaţie. Numai anul trecut, la cele şase judecătorii din Bucureşti s-au deschis aproape 5.000 de asemenea procese. (adev.ro/oklruq)