LA CASA AGRONOMULUI, DIN ROMAN, A FOST DEZVELITĂ PLACA DEDICATĂ LUI ION IONESCU DE LA BRAD

Astăzi, 27 iunie 2018, în prezența primarului municipiului Roman, Lucian Micu, a preoților și reprezentanților mass-media, a avut loc dezvelirea plăcii comemorative Ion Ionescu de la Brad, pe strada care poartă numele părintelui agronomiei în România.

Ion Ionescu de la Brad s-a născut la 24 iunie 1818 la Roman într-o veche familie românească. Părinţii săi, Ion şi Safta Isăcescu erau de condiţie modestă. La vârsta de 7 ani, împreună cu fratele său, Nicolae Ionescu, a fost dat la şcoala de la Episcopie din Roman, unde a învăţat în greceşte. Apoi a trecut pe la Biserica Albă şi pe la şcoala domnească din Roman, unde a fost botezat „Ionescu” şi unde a învăţat în româneşte. Gimnaziul l-a urmat la şcoala Trei Ierarhi din Iaşi, unde a învăţat istoria şi retorica cu Gheorghe Săulescu, latina şi matematica cu Vasile Fabian şi filosofia cu Eftimie Murgu. Fiindcă era un elev excepţional, directorul Gheorghe Asachi, l-a trecut la Academia Mihăileană, unde a îndeplinit şi funcţia de profesor pentru clasele gimnaziale, iar mai apoi profesor de română şi de istorie universală de treapta a doua.

Înfiinţează „Jurnalul de agricultură”, apoi „Foaia de agricultură practică” şi mai târziu „Gazeta satelor”. În 1858 publică studiul „Coloniile agricole din sudul Basarabiei”, efectuat în urma unei perioade de documentare la faţa locului.

În iulie 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza l-a numit director al statisticii din Moldova. Tot acum ocupă postul de profesor de contabilitate, economie politică şi financiară, care durează doar câteva zile, pentru că la deschiderea cursului a făcut afirmaţii care au stârnit nemulţumirea conducerii şi i-au cauzat destituirea.

După Unirea Principatelor s-a mutat la Bucureşti şi a înfiinţat publicaţia săptămânală „Ţăranul Român”, în care militează pentru drepturile ţăranilor clăcaşi şi susţine înfăptuirea reformei agrare. Reacţia nu întârzie să apară. Boierii se constituie împotriva lui şi-l dau în judecată cu acuzaţia că făcea agitaţie pentru că scria în presă despre emanciparea ţăranilor. A fost condamnat la trei luni de închisoare la mănăstirea Neamţului.

În anul 1862 merge la Expoziţia Universală de la Londra, unde caută să se intereseze despre ultimele noutăţi în materie de tehnică agricolă. La întoarcere a înfiinţat o agenţie pentru procurarea şi desfacerea de maşini agricole.

După încheierea bruscă a activităţii de inspector, împreună cu fratele său, istoricul şi omul politic Nicolae Ionescu, cumpără de la stat moşia de la Brad (un sat modest în apropiere de Roman) şi se instalează definitiv acolo ca întreprinzător particular. De acum încolo numele lui se va lega de această moşie. Aici a avut la dispoziţie toată priceperea lui pentru a înfiinţa o fermă model. Pe moşia de la Brad a înfiinţat o fermă model mică, pentru ţăranii mai puţin înstăriţi, o fermă model mare pentru marile exploatări agricole şi o şcoală de agricultură. În baza rezultatelor practice a publicat lucrarea „Agricultura română la Brad” (1886).

La 7 septembrie 1871 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar în 1876 a fost ales deputat în colegiul 4 Roman. Ca deputat a reuşit să treacă legea pentru împroprietărirea tinerilor căsătoriţi şi legea prin care se vindeau ţăranilor moşiile statului împărţite în loturi. Era deosebit de atent faţă de mandatul pe care îl primise şi ţinea dări de seamă detaliate pentru alegători.

S-a stins din viaţă la 16 decembrie 1891 (pe stil vechi), la moşia de la Brad, la vârsta de 73 de ani. Nu a avut nici un urmaş direct, întrucât nu s-a mai recăsătorit niciodată.