Programul de guvernare PSD explicat pe larg

Investiții și venituri protejate până în 2028

Investiții în producția românească, indexarea pensiilor din 2027, sprijin pentru familii și gospodăriile vulnerabile, continuarea marilor șantiere și servicii publice mai accesibile. Acestea sunt direcțiile programului de guvernare 2026–2028, care leagă relansarea economiei de reducerea risipei din administrație și de folosirea mai eficientă a banilor publici. Pentru Neamț, documentul include repere concrete, de la drumul expres Bacău–Piatra-Neamț și continuarea A7 și A8 până la proiectele de stocare a energiei care menționează Bicazul.

Programul de guvernare 2026–2028 pornește de la o problemă care se vede în bugetul fiecărei familii și în activitatea fiecărei firme: România are nevoie de stabilitate financiară, dar și de investiții care să susțină locurile de muncă, veniturile și serviciile publice. Reducerea deficitului trebuie însoțită de măsuri pentru producție, de protecție pentru persoanele vulnerabile și de o administrație care își îndeplinește obligațiile la timp.

Documentul propune o schimbare a modului în care sunt stabilite prioritățile. Proiectele urmează să fie evaluate după utilitatea lor, stadiul lucrărilor, finanțarea disponibilă și costurile de funcționare. Pentru cetățean, rezultatul urmărit este o investiție terminată și un serviciu care funcționează: un drum deschis circulației, un cabinet medical accesibil, o școală sigură sau o rețea de utilități folosită efectiv.

Măsurile prezentate au calendare diferite. Unele sunt prevăzute pentru primele luni de mandat sau pentru bugetul pe 2027, altele se întind până în 2028, iar investițiile și reformele de durată au orizonturi care depășesc perioada programului. Aplicarea lor presupune actele normative, regulile de eligibilitate și resursele financiare precizate pentru fiecare domeniu.

O economie care produce mai mult în România

Relansarea economică este construită în jurul investițiilor productive, al tehnologiei și al creșterii competitivității. Programul urmărește dezvoltarea unei economii care poate produce o parte mai mare din bunurile importate, poate exporta produse cu valoare adăugată mai ridicată și poate oferi locuri de muncă mai bine plătite.

În această direcție sunt prevăzute scheme de sprijin pentru producția locală, cercetare, tehnologii avansate, materii prime critice, industria de apărare și dezvoltare regională. Documentul prezintă următoarele bugete ale schemelor, care au calendare și mecanisme proprii de implementare:

Domeniul sprijinit	Buget prevăzut în program
Producția locală a bunurilor importate	1,05 miliarde de euro
Cercetare și tehnologii avansate prin TechUp România	1,05 miliarde de euro
Materii prime strategice și critice și tehnologii cu emisii nete zero	1,05 miliarde de euro
Convergență regională prin Banca de Investiții și Dezvoltare	500 de milioane de euro pentru 2027–2032
Investiții productive în industria națională de apărare	200 de milioane de euro
Firme noi cu capital românesc inclusiv din diaspora	100 de milioane de euro

Sprijinul ar urma să combine granturile cu credite fiscale, garanții și bonificații de dobândă. În cazul producției locale, programul prevede posibilitatea alegerii între grant și credit fiscal, cu extinderea acestui model și către cercetare-dezvoltare. Plățile anuale trebuie încadrate în plafoanele multianuale aprobate.

Pentru investițiile strategice de peste 100 de milioane de euro este propus un cadru care să reunească finanțarea, autorizarea, accesul la utilități și infrastructura logistică. Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior ar urma să fie punctul unic de contact al investitorului, cu un responsabil de proiect și un calendar comun al procedurilor.

Sunt prevăzute și măsuri pentru dezvoltarea parcurilor industriale și tehnologice, împreună cu agențiile pentru dezvoltare regională. Relevanța lor pentru județe este directă: terenurile pregătite, utilitățile și legăturile de transport pot face diferența în atragerea unei investiții. Efectul urmărit este dezvoltarea furnizorilor locali, crearea de locuri de muncă și păstrarea unei părți mai mari din valoarea producției în economia românească.

Strategia Națională de Competitivitate și un Consiliu Național de Productivitate independent sunt propuse pentru fundamentarea acestor decizii. Măsurile ar urma să fie evaluate ulterior după investițiile realizate, locurile de muncă, exporturile și valoarea adăugată, astfel încât sprijinul public să poată fi ajustat în funcție de rezultate.

Reguli mai simple pentru firme și plăți la timp din partea statului

Pentru antreprenori, programul pune accent pe predictibilitate și reducerea timpului consumat cu procedurile administrative. Țintele propuse sunt diminuarea cu minimum 25% a sarcinilor administrative și reducerea cu minimum 30% a termenelor de autorizare, raportate la nivelul măsurat la începutul mandatului.

Un instrument important este licența industrială unică, gestionată printr-o platformă electronică. Firmele ar urma să depună un singur dosar, iar autoritățile să efectueze verificările în paralel, în termene clare. Pentru activitățile cu risc scăzut sunt avute în vedere notificarea în locul autorizării și eliminarea avizelor redundante.

Programul propune respectarea unui interval de minimum șase luni între anunțarea și aplicarea măsurilor cu impact asupra firmelor, consultarea mediului de afaceri și folosirea analizelor de impact înaintea modificărilor. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, IMCA, de la 1 ianuarie 2027 este una dintre prevederile fiscale explicite ale documentului.

Plata obligațiilor statului către mediul privat ocupă un loc distinct. Pentru programele Ministerului Economiei sunt prevăzute evaluarea cererilor de plată în maximum 30 de zile și achitarea obligațiilor certe și exigibile în maximum 90 de zile, în limita creditelor bugetare aprobate și pe baza unei programări transparente.

Sunt propuse rambursări de TVA mai rapide pentru contribuabilii cu un istoric bun, reducerea întârzierilor la decontarea concediilor medicale avansate de angajatori și identificarea unor soluții de compensare a creanțelor firmelor asupra bugetului cu obligațiile lor fiscale, în condițiile legii.

Accesul la finanțare este legat de consolidarea Băncii de Investiții și Dezvoltare. Programul include garanții pentru investiții și capital de lucru, produse dedicate întreprinderilor mici și mijlocii și folosirea fondurilor europene pentru instrumente de creditare și participare la capital. Granturile rămân parte a sprijinului, alături de finanțări care pot fi rambursate și reutilizate pentru alte investiții.

Reforma ANAF și combaterea evaziunii fiscale

Reforma administrației fiscale urmărește creșterea colectării, concentrarea controalelor asupra riscurilor reale și simplificarea relației cu persoanele și firmele care își plătesc corect obligațiile.

Programul propune reorganizarea ANAF și reunificarea acesteia cu Autoritatea Vamală Română într-o autoritate fiscală și de control cu baze de date și analiză de risc comune. Conducerea și structurile operative ar urma să fie evaluate prin indicatori de performanță, iar reforma să fie însoțită de raportări publice semestriale.

Spațiul Privat Virtual este prevăzut ca principal punct de interacțiune digitală cu administrația fiscală. Acolo ar urma să fie reunite declarațiile, obligațiile de plată, rambursările, notificările și solicitările contribuabilului. Extinderea declarațiilor precompletate și eliminarea raportărilor care dublează informații deja transmise sunt măsuri cu efect direct asupra costurilor administrative ale firmelor.

Controalele sunt orientate către fraudele de TVA, transferurile artificiale de profit și operațiunile cu impact bugetar semnificativ. Datele din sistemele fiscale ar urma să fie corelate pentru a identifica riscurile și a reduce controalele repetitive. Pentru tinerii antreprenori este prevăzută conformarea asistată, cu îndrumare pentru îndeplinirea obligațiilor și corectarea voluntară a erorilor.

Disciplina bugetară și protejarea investițiilor

Programul leagă relansarea economică de respectarea traiectoriei de reducere a deficitului. Pentru 2026, documentul indică o țintă de aproximativ 6% din PIB în metodologia europeană ESA. Pentru 2027 este menționat reperul de 5,2% din PIB, cu stabilirea țintei finale pe baza prognozei actualizate. Orizontul prevăzut pentru coborârea deficitului sub 3% din PIB este anul 2030.

Aceste repere sunt prezentate ca obiective bugetare. Măsurile noi cu impact financiar trebuie fundamentate prin costuri publice și surse identificate, iar cheltuielile permanente trebuie acoperite din venituri permanente sau economii echivalente.

Economiile sunt căutate prin evaluarea cheltuielilor, reducerea suprapunerilor administrative, reorganizarea instituțiilor și prioritizarea programelor. Pe partea de venituri, accentul cade pe combaterea evaziunii, conformare fiscală și evaluarea facilităților și a regimurilor preferențiale. Programul menține principiul cotei unice și include, între direcțiile de reformă, trecerea graduală a impozitării proprietății către valoarea de piață și un calendar predictibil al accizelor.

La investiții, prioritatea o au cofinanțarea proiectelor europene, infrastructura strategică de transport, energie și sănătate, proiectele locale cu impact ridicat aflate în stadii avansate și investițiile cu termene de finalizare apropiate. Contractele noi finanțate de la bugetul de stat ar urma să aibă sursa de finanțare identificată pentru întreaga durată de execuție.

Documentul propune o evidență distinctă a cheltuielilor pentru funcționare și a celor pentru investiții și dezvoltare, în cadrul bugetului unitar. Sunt prevăzute explicații lunare privind execuția bugetară și un registru public al programelor finanțate de stat, cu beneficiari, alocări, obiective și rezultate.

Companii de stat conduse pe criterii de performanță

Companiile și regiile de stat ar urma să aibă misiuni explicite, indicatori publici și conduceri selectate transparent. Evaluarea propusă include rezultatele financiare și calitatea, accesibilitatea și continuitatea serviciilor furnizate.

Programul prevede separarea și finanțarea transparentă a obligațiilor de serviciu public de activitatea comercială. Capitalizările, garanțiile și conversiile de creanțe ar urma să fie condiționate de un plan de viabilitate, un termen și o persoană responsabilă.

Companiile cu pierderi în doi ani consecutivi ar urma să fie analizate independent și încadrate într-un rating public de la A la E. Pentru situațiile cele mai dificile sunt prevăzute decizii de redresare, parteneriat sau lichidare, în condițiile legii și cu măsuri sociale pentru angajați. Documentul păstrează posibilitatea listării unor pachete minoritare și respinge vânzarea activelor strategice profitabile sub presiune bugetară, fără evaluare corectă.

Indexarea pensiilor din 2027 și sprijin pentru persoanele vulnerabile

În domeniul pensiilor, programul prevede indexarea începând cu anul 2027, pentru protejarea puterii de cumpărare. Costurile trebuie fundamentate și resursele asigurate în concordanță cu sustenabilitatea sistemului public și cu traiectoria de reducere a deficitului și datoriei.

Documentul stabilește această direcție fără a fixa un procent concret de indexare. Procentul și impactul financiar trebuie stabilite prin mecanismele și deciziile bugetare de aplicare, pe baza datelor relevante.

Pentru bugetul pe 2027 este propus un pachet de solidaritate destinat persoanelor și familiilor afectate de scumpiri și de costul energiei. Sunt avute în vedere în special familiile cu trei sau mai mulți copii, familiile monoparentale, veteranii și persoanele cu dizabilități. Sprijinul urmează să fie temporar, orientat după venituri și nevoi și adaptat resurselor disponibile.

O altă direcție privește reducerea întârzierilor la soluționarea dosarelor de pensie. Programul propune publicarea lunară a numărului dosarelor care au depășit termenul legal și reducerea acestui stoc cu 50% până în iunie 2027. Sunt prevăzute cuponul electronic de pensie, digitizarea arhivelor și dezvoltarea serviciilor online, cu păstrarea asistenței la ghișeu.

Pentru persoanele în vârstă care au nevoie de ajutor în viața de zi cu zi sunt propuse mai multe servicii la domiciliu, centre de zi și sprijin pentru îngrijitorii informali. Planul național de îngrijire de lungă durată ar urma să fie elaborat împreună cu Ministerul Sănătății, cu ținte anuale și finanțări europene și internaționale.

Salariul minim și corectarea inechităților din sectorul public

Pentru salariul minim, programul prevede aplicarea mecanismului legal de actualizare într-un ciclu de 12 luni, pe baza datelor economice și a consultărilor dintre Guvern, sindicate și angajatori. Obiectivul este un calendar cunoscut din timp, care să permită planificarea atât pentru salariați, cât și pentru firme.

În sectorul public este prevăzută elaborarea în 2027 a unei noi legi a salarizării, împreună cu sindicatele reprezentative și instituțiile. Prioritatea declarată este corectarea inechităților, clarificarea grilelor și a sporurilor și simularea impactului pe familii ocupaționale înaintea consultării publice.

Aplicarea noii legi ar urma să fie etapizată în acord cu planul fiscal-bugetar, iar majorările generale să depindă de spațiul fiscal validat de Ministerul Finanțelor. Programul susține și extinderea negocierii colective, cu raportarea anuală a gradului de acoperire și întărirea concilierii și medierii în conflictele de muncă.

Sprijin pentru părinți și măsuri pentru natalitate

Politicile pentru familie sunt legate de accesul la locuri de muncă, locuințe, creșe și grădinițe. Până în septembrie 2027 este propusă o strategie pentru familie, natalitate și demografie, cu responsabilități, costuri și indicatori anuali pentru fiecare intervenție.

Printre modificările propuse se află posibilitatea ca părintele care revine voluntar la muncă să păstreze indemnizația de creștere a copilului pentru o perioadă suplimentară. Dacă revenirea are loc când copilul are între șase și 12 luni, perioada prevăzută este de încă șase luni. Dacă revenirea are loc după vârsta de 12 luni, este propusă păstrarea indemnizației încă trei luni.

În aceste intervale nu s-ar cumula și stimulentul de inserție, iar pentru copilul cu dizabilități este prevăzut un regim mai favorabil. Programul propune și posibilitatea ca bunicii angajați să preia concediul, cu acordul părinților. Aceste măsuri presupun modificarea cadrului legal.

Documentul include propunerea de scutire de CASS a mamelor cu copii sub doi ani și a veteranilor de război, în limita traiectoriei de deficit și cu măsuri compensatorii echivalente. Este prevăzută menținerea subvenției de 2.250 de lei pe lună pentru angajatorii care încadrează părinți cu trei sau mai mulți copii, cu obligația păstrării raportului de muncă cel puțin 12 luni după subvenție.

Pentru fertilizarea in vitro, programul propune continuarea sprijinului pentru 10.000 de beneficiari anual, cu un plafon de 15.000 de lei pe beneficiar și un necesar estimat de aproximativ 150 de milioane de lei pe an, din bugetele aprobate.

Locuri de muncă pentru tineri și formare în meseriile cerute

Programul propune un Pact Național pentru Piața Muncii până în iunie 2027. Acesta ar urma să coreleze infrastructura de formare finanțată de stat cu nevoile angajatorilor și cu protecția drepturilor salariaților. Prognozele privind locurile de muncă și competențele sunt prevăzute atât la nivel național, cât și regional.

Programul „Primul loc de muncă” se adresează unui număr de aproximativ 21.000 de tineri care nu lucrează și nu urmează studii sau formare, cu 170 de milioane de euro din fonduri europene. Pentru ucenicie și internship este propusă o cohortă de 5.000 de persoane în 2027–2028, cu contract, mentor și evaluare finală.

Documentul fixează și repere de rezultat pentru ucenicie: finalizarea programului de către 80% dintre participanți și angajarea a 60% la șase luni. Formarea trebuie legată de posturi și competențe cerute efectiv în economie.

Prin serviciile de ocupare sunt prevăzute planuri individuale, consiliere și sprijin pentru persoanele disponibilizate încă din perioada de preaviz. Reconversia este orientată către meseriile deficitare pe județe și către domenii precum energia, construcțiile, sănătatea, apărarea și activitățile digitale.

Combaterea muncii nedeclarate și subdeclarate, modernizarea Inspecției Muncii și clarificarea drepturilor celor care lucrează prin platforme digitale completează capitolul. Pentru aceștia din urmă sunt propuse reguli privind raportul de muncă și contestarea deciziilor automatizate care le afectează veniturile.

Servicii sociale care ajung mai aproape de beneficiar

Programul prevede evaluarea venitului minim de incluziune, simplificarea accesului în mediul rural și corelarea sprijinului pentru persoanele apte de muncă cu participarea la formare și la serviciile de ocupare. Protecția rămâne prevăzută pentru persoanele fără capacitate de muncă.

O componentă importantă este dezvoltarea echipelor comunitare care reunesc asistența socială, sănătatea și educația. Obiectivul pe termen mai lung este acoperirea a 2.000 de comunități rurale și a aproximativ 450.000 de persoane vulnerabile până în 2029, cu circa 4,1 miliarde de lei din Programul Incluziune și Demnitate Socială.

Pentru persoanele cu dizabilități sunt propuse evaluarea centrată pe nevoile individuale, proceduri digitalizate și contestații soluționate mai eficient. Sunt prevăzute servicii comunitare, locuire asistată și formarea a 1.500 de asistenți personali profesioniști în 24 de luni. Programul TECH ASSIST include vouchere de până la 8.000 de euro pentru tehnologii asistive, pentru minimum 4.307 copii și adulți.

În domeniul locuirii sunt propuse finanțarea construirii și modernizării locuințelor sociale, un cadru pentru cooperative de locuire și parteneriate cu mediul privat. Un registru național unic al solicitărilor ar urma să permită criterii clare de punctaj și alocare transparentă.

Protecția copilului și prevenirea violenței asupra femeilor sunt abordate prin identificarea timpurie a riscurilor, servicii coordonate și acces la adăposturi, consiliere și sprijin juridic. Sprijinul pentru victime este legat și de posibilitatea obținerii unui loc de muncă și a unei locuințe.

Sănătate cu mai multă prevenție și acces mai bun în mediul rural

În sănătate, programul propune întărirea medicinei de familie, a centrelor comunitare și a ambulatoriilor, astfel încât pacientul să poată primi îngrijire înainte ca boala să impună internarea. Dezvoltarea acestor servicii este legată de reducerea diferențelor dintre localități și de diagnosticarea mai rapidă.

Centrele comunitare medicale integrate din sate și orașe mici ar urma să fie modernizate, inclusiv prin telemedicină, stomatologie și servicii farmaceutice comunitare. Pentru atragerea și păstrarea personalului sunt prevăzute pachete de instalare, iar pentru medicii de familie, în parteneriat cu autoritățile locale, bonificații, locuințe de serviciu și bugete de practică.

Programul propune creșterea ponderii prevenției și a asistenței primare în finanțarea sistemului. Medicina de familie ar urma să aibă o finanțare mixtă, bazată pe persoanele înscrise, serviciile acordate și rezultate. Ambulatoriile de specialitate ar urma să fie extinse, dotate și finanțate mai bine, cu un program de lucru mai larg.

Sănătatea mamei și a copilului este abordată prin monitorizarea sarcinii, identificarea timpurie a riscurilor și sprijin pentru mamele vulnerabile. Pentru 2027–2028 este prevăzută extinderea listei vaccinurilor compensate și gratuite, însoțită de publicarea anuală a acoperirii vaccinale pe județe.

La depistarea precoce sunt prevăzute accelerarea programelor de screening pentru cancerul de sân, colon, col uterin și prostată și extinderea screeningului neonatal la 22 de biomarkeri, cu acoperire națională în 2027. Pentru bolile cronice, cardiovasculare și rare sunt propuse trasee mai clare între evaluare, diagnostic, tratament și monitorizare.

Sănătatea mintală și prevenirea dependențelor au o componentă comunitară și una dedicată copiilor și adolescenților. Programul prevede dezvoltarea rețelei județene de centre de prevenire, consiliere și tratament al adicțiilor, servicii ambulatorii și includerea treptată a serviciilor psihologice în pachetul decontat, în limita resurselor disponibile.

Spitale moderne și intervenție rapidă pentru urgențele majore

Reorganizarea rețelei spitalicești ar urma să pornească de la o hartă națională a nevoilor de sănătate, pe județe și regiuni, elaborată în 2027. Numărul de paturi și tipul serviciilor sunt corelate cu nevoile reale, inclusiv prin dezvoltarea spitalizării de zi, a recuperării și a paliației.

Documentul prevede că un serviciu medical nu se desființează înainte ca alternativa din aceeași zonă să funcționeze, iar conversia unităților aflate la autoritățile locale presupune acordul acestora. Pentru conducerile spitalelor și ale secțiilor sunt propuși indicatori de performanță și rezultate publice.

Sunt prevăzute finalizarea investițiilor spitalicești din Programul Sănătate, inclusiv spitalele regionale de la Iași, Cluj-Napoca și Craiova, și punerea în funcțiune a centrelor pentru arși gravi de la Timișoara, Târgu Mureș și București pentru copii. Programul include și pregătirea unui nou centru pentru adulți în București.

La urgențe, documentul propune continuarea înnoirii ambulanțelor și extinderea rețelelor pentru accident vascular cerebral și infarct miocardic acut până la acoperirea tuturor regiunilor. Sunt prevăzute protocoale de transfer rapid, coordonarea cu serviciile de urgență și recuperare și publicarea anuală a timpilor de acces la tratament.

Deficitul de personal ar urma să fie abordat după nevoile regionale și locale. Sunt propuse adaptarea rezidențiatului, reorganizarea gărzilor în funcție de specialitate și plata progresivă a acestora. Actualizarea tarifelor de gardă și aplicarea celorlalte măsuri financiare sunt condiționate de resursele sistemului și de cadrul fiscal-bugetar.

Siguranța pacientului include investiții în laboratoare, supravegherea și raportarea infecțiilor asociate asistenței medicale și formare periodică pentru personalul din zonele critice. Programul propune și o nouă legislație privind malpraxisul.

Medicamente disponibile și servicii medicale transparente

Accesul la tratament este legat de un mecanism mai clar de evaluare și includere a medicamentelor în lista celor compensate. Programul prevede termene și responsabilități publice, monitorizarea stocurilor și reducerea treptată a timpului dintre autorizarea europeană și rambursarea în România.

Sunt propuse operaționalizarea Fondului de Inovație, norme pentru accesul timpuriu la tratament și instrumente de contractare care leagă finanțarea de volum și rezultate. Programul urmărește și stimularea producției autohtone de medicamente critice, a cercetării și a studiilor clinice.

Digitalizarea cuprinde platforma asigurărilor de sănătate, dosarul electronic și extinderea telemedicinii, cu protecția datelor personale. Din 2027, fiecare pacient ar urma să poată vedea online serviciile decontate în numele său, măsură care poate ajuta și la identificarea decontărilor nejustificate.

Spitalele publice ar urma să își publice indicatorii de performanță. Sunt prevăzute registre pentru principalele boli și pentru echipamentele medicale, precum și o platformă de feedback al pacienților, cu rezultate trimestriale. Pentru familii, aceste instrumente pot face mai ușor de urmărit serviciile primite și calitatea îngrijirii.

Pentru context local, citește și Noul Spital Județean, între prioritățile cerute de Daniel Harpa viitoarei guvernări.

Educație cu sprijin pentru copiii din familiile cu venituri reduse

Programul propune extinderea etapizată a programului „Masă sănătoasă”, cu prioritate în comunitățile vulnerabile și rurale, și generalizarea către anul școlar 2029–2030. Bursele sociale, rechizitele, transportul școlar și celelalte forme de sprijin ar urma să fie corelate într-un pachet social pentru educație.

Continuarea voucherelor finanțate din fonduri europene are ca țintă 500.000 de copii pe an din familii cu venituri reduse. Menținerea burselor sociale în vacanțe este prevăzută în funcție de spațiul fiscal.

Pentru „Școală după școală” este propus un cadru legal clar, cu program între orele 8 și 17, finanțare de bază de la bugetul de stat și cofinanțare locală. Extinderea programelor de acest tip și a programului „A doua șansă” este orientată cu prioritate către zonele cu nevoi educaționale ridicate.

Combaterea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional presupune identificarea timpurie a dificultăților și intervenții de remediere la limba română și matematică. Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a sunt prevăzute ca instrumente de diagnostic și sprijin pentru progresul elevilor.

Programul include dezvoltarea consilierii și a medicinei școlare. Este propusă o traiectorie către cel mult 500 de elevi pentru un consilier școlar, cu primele 500 de posturi noi în 2027–2028, în limita resurselor. Pentru copiii cu cerințe educaționale speciale sunt prevăzute planuri personalizate, profesori de sprijin, terapie și finanțare adaptată.

Creșe și școli sigure cu sprijin pentru profesori

Până în 2028, programul propune construirea sau extinderea a 300 de creșe și grădinițe, cu prioritate în comune și orașe mici. Este prevăzută și formarea a 10.000 de educatori-puericultori și profesori pentru învățământul preșcolar.

La infrastructura școlară, obiectivele includ finalizarea prioritară a investițiilor PNRR rămase neîncheiate, grupuri sanitare în interior și încălzire în toate școlile până în 2028. Pentru elevii navetiști din mediul rural este prevăzut transport sigur, cu acoperirea integrală a costurilor de operare.

Pentru profesori, programul propune corectarea graduală a efectelor Legii nr. 141/2025 asupra carierei didactice. Fiecare etapă este legată de identificarea sursei de finanțare în buget și de dialogul cu sindicatele.

Reducerea birocrației din școli include formulare unice, eliminarea raportărilor duplicate și diminuarea cu cel puțin o treime a raportărilor cerute. Sistemul informatic integrat al educației, cu evidența elevilor, personalului, examenelor și catalog electronic, are ca termen de finalizare anul 2029.

Programul propune directori și inspectori selectați prin concurs, pregătire managerială și evaluare după progresul elevilor. La curriculum, sunt prevăzute reducerea supraîncărcării, dezvoltarea competențelor și predictibilitate pentru schimbările privind examenele.

Învățământ profesional conectat la economie și sprijin pentru cercetare

Învățământul dual este legat de investițiile și locurile de muncă din fiecare regiune. Campusurile începute prin PNRR ar urma să fie operaționalizate, iar calificările să acopere domenii precum energia, industria alimentară, construcțiile, apărarea și tehnologiile digitale.

Planurile de școlarizare sunt corelate cu nevoile angajatorilor și comunităților. Companiile care primesc sprijin de stat ar urma să aibă obligații de formare, iar cele care oferă practică, burse și investiții în învățământul dual sunt avute în vedere pentru stimulente fiscale.

Pentru studenții din familii cu venituri mici sunt prevăzute burse sociale, sprijin pentru cazare și masă și extinderea programului „Primul student din familie”. Documentul propune și mecanisme prin care autoritățile locale să îi ajute pe tineri să studieze și să revină în comunitățile de origine.

Pe termen mai lung, programul urmărește 15% din bugetul de stat pentru educație până în 2030 și menține ținta de 6% din PIB. Pentru cercetare este propusă o creștere graduală a finanțării publice către 1% din PIB în 2030, cu competiții multianuale, evaluare și susținerea tinerilor cercetători.

Infrastructura rutieră relevantă pentru Neamț

Transporturile reprezintă unul dintre capitolele cu relevanță directă pentru județul Neamț. Programul include continuarea lucrărilor pe A7 și A8 și începerea drumului expres Bacău–Piatra-Neamț, alături de alte drumuri expres și variante de ocolire la nivel național.

Ținta națională este ca rețeaua totală de autostrăzi și drumuri expres să depășească 2.000 de kilometri până în 2028. Pentru finalul anului 2026, documentul propune darea în exploatare a aproximativ 185 de kilometri pe mai multe secțiuni. Această cifră reprezintă o țintă a programului.

O prioritate explicită este continuitatea șantierelor după încheierea eligibilității PNRR. Pentru proiectele care trebuie continuate sunt avute în vedere Programul Transport, Mecanismul pentru Interconectarea Europei, finanțări ale Băncii Europene de Investiții și bugetul național.

Tronsonul A7 Bacău–Pașcani, de 77 de kilometri, este menționat între prioritățile propuse pentru finalizare în 2027. Documentul prevede finanțare multianuală, plata situațiilor de lucrări certificate în termenul contractual de 30 de zile și publicarea lunară a stadiului plăților.

Pentru Neamț, aceste direcții pot susține accesul spre principalele coridoare de transport, aprovizionarea firmelor, turismul și deplasările către servicii regionale. Programul stabilește direcțiile de investiție; calendarul și finanțarea fiecărei secțiuni trebuie urmărite prin documentele și contractele proiectului respectiv.

Trenuri mai rapide și transport public evaluat după calitate

Programul propune extinderea tronsoanelor de cale ferată reabilitate la cel puțin 500 de kilometri cu viteze de minimum 100 km/h, inclusiv prin finalizarea lucrărilor rapide de eliminare a restricțiilor. Sunt prevăzute modernizarea semnalizării, electrificarea și derularea contractelor pentru trenuri și locomotive noi.

Finanțarea serviciilor de transport public ar urma să fie legată de numărul real de călători și de calitatea prestației. Contractele sunt prevăzute cu standarde minime și penalități, iar facilitățile pentru elevi, studenți și pensionari ar urma să fie menținute și integrate într-un sistem electronic unic.

Siguranța rutieră include sisteme automate, eliminarea punctelor periculoase și audituri ale infrastructurii. Programul propune reducerea deceselor rutiere cu 25% până în 2028 și cu 50% până în 2030, față de anul 2019.

Capitolul național cuprinde și dezvoltarea Portului Constanța, lucrări pentru navigația pe Dunăre, pregătirea Terminalului 2 de la Otopeni și restructurarea TAROM. Pentru marile proiecte sunt avute în vedere și parteneriate cu investitori privați, însoțite de evaluarea costurilor și riscurilor.

Investiții locale și continuarea programului Anghel Saligny

Programul prevede continuarea investițiilor Anghel Saligny în 2027 și 2028, după o calibrare bazată pe oportunitate și necesitate, precum și achitarea facturilor înregistrate în platforma Ministerului Dezvoltării. Pentru autoritățile locale, predictibilitatea acestor plăți influențează direct ritmul lucrărilor și obligațiile față de constructori.

Sunt prevăzute și continuarea celor peste 800 de investiții contractate prin programul administrat de Compania Națională de Investiții și evaluarea proiectelor PNRR rămase nefinalizate. Pentru investițiile mature și viabile sunt căutate surse de continuare, în funcție de stadiu și de resursele disponibile.

Un Program Național de Infrastructură Județeană ar urma să vizeze modernizarea a peste 1.000 de kilometri de drumuri județene neasfaltate. Selecția proiectelor este prevăzută pe criterii tehnice, financiare, de oportunitate și necesitate, cu prioritate pentru județele care asigură cofinanțarea locală.

Programul propune și dezvoltare metropolitană, care să coreleze utilitățile, educația, sănătatea și transportul între orașe și localitățile din jur. La clădirile publice sunt prevăzute consolidarea școlilor și spitalelor cu risc seismic și îmbunătățirea siguranței și eficienței energetice.

„Lift pentru viață” este menționat cu proiecte-pilot pentru 100 de blocuri în 2027. Alte măsuri privesc locuințele sociale, cadastrul gratuit și simplificarea autorizării construcțiilor, prin termene maxime și avizare simultană.

Primării cu resurse previzibile și cooperare voluntară

Reforma administrației este construită în jurul atribuțiilor și al volumului real de muncă. În primele șase luni este propusă evaluarea ministerelor, agențiilor și structurilor subordonate, pentru identificarea suprapunerilor și clarificarea responsabilităților.

Dimensionarea personalului ar urma să folosească indicatori precum populația, numărul contribuabililor, autorizațiile, beneficiarii și dosarele gestionate. Reorganizarea include mobilitatea personalului, recrutare competitivă și evaluare pe obiective.

Pentru comunele și orașele mici sunt prevăzute consorții administrative care pot folosi în comun servicii de urbanism, achiziții, contabilitate, juridic, IT și atragere de fonduri europene. Cooperarea poate permite accesul la specialiști pe care o localitate mică îi finanțează cu dificultate singură.

Prin START Reforma Administrativă sunt propuse asocierea și comasarea voluntară, cu stimulente investiționale pentru localitățile care decid democratic să fuzioneze și cu menținerea punctelor locale de servicii. Formula de transfer către bugetele locale ar urma să fie stabilită prin lege și previzibilă pentru cel puțin trei ani.

Un Indice de Sustenabilitate Administrativă ar urma să urmărească, pentru fiecare localitate, veniturile proprii, cheltuielile administrative, colectarea și capacitatea de furnizare a serviciilor. Rezultatele sunt menite să fundamenteze deciziile de organizare și finanțare.

Energie produsă în țară și investiții în stocare

Programul energetic urmărește dezvoltarea simultană a producției, stocării și rețelelor. Până la sfârșitul anului 2027 este propusă intrarea în sistem a aproximativ 5.800 MW de capacități noi, dintre care circa 3.600 MW din surse regenerabile și 2.200 MW pe gaze naturale, în principal prin centralele Mintia și Iernut.

Documentul propune publicarea listei proiectelor și raportarea semestrială a progresului. Pentru noile scheme, sprijinul public este legat de capacitatea recepționată sau energia produsă, iar investițiile trebuie corelate cu posibilitatea efectivă de racordare.

Stocarea are un rol important pentru folosirea energiei regenerabile și reducerea dependenței de importuri în perioadele scumpe. Programul include baterii, finalizarea hidrocentralelor sistate cu respectarea legislației de mediu și demararea stocării prin pompare la Tarnița-Lăpuștești, Frasin și Bicaz. Menționarea Bicazului este un reper direct pentru Neamț, care presupune parcurgerea etapelor tehnice, de finanțare și de autorizare ale investiției.

În domeniul nuclear sunt prevăzute retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și pregătirea structurii de finanțare pentru Unitățile 3 și 4. La gaze, programul indică prima producție din Neptun Deep în semestrul I al anului 2027 și aproximativ opt miliarde de metri cubi anual la atingerea platoului de producție.

Resursele noi de gaze sunt corelate cu securitatea aprovizionării și cu activități industriale din România, precum petrochimia, îngrășămintele, cogenerarea și producția flexibilă de electricitate. Sunt prevăzute și dezvoltarea rețelelor, a interconectărilor și a depozitelor de gaze.

Pentru racordare, programul propune reducerea duratei medii cu 30%, un sistem unic de urmărire și eliberarea capacității rezervate de proiectele care nu respectă etapele. Digitalizarea distribuției, contoarele inteligente și accesul prosumatorilor completează măsurile de modernizare.

Sprijin la facturi și eficiență energetică pentru gospodării

Programul prevede continuarea sprijinului la plata facturilor de electricitate pentru consumatorii vulnerabili și simplificarea verificării veniturilor prin datele instituțiilor publice. Persoanele care nu pot folosi platformele digitale ar urma să primească asistență.

Pe termen următor este propus un mecanism unic, cu sprijin evidențiat direct în factură și eligibilitate verificată, pe cât posibil, automat. Documentul are în vedere un prag de venit de până la 3.500 de lei net lunar pe persoană. Acesta este un parametru al mecanismului propus, care trebuie definit și revizuit prin regulile de aplicare.

Protecția gospodăriilor este legată și de investiții care reduc consumul: reabilitare termică, încălzire eficientă și înlocuirea echipamentelor mari consumatoare. Sunt propuse ghișee energetice județene care să ofere consiliere pentru audituri, termoizolare, sisteme de încălzire, panouri și baterii și pentru pregătirea dosarelor de finanțare.

Modelul „Prosumator 2.0” urmărește trecerea către sisteme care combină producția cu stocarea și gestionarea consumului. Programul propune și un cadru prin care autoritățile locale să poată direcționa surplusul prosumatorilor către gospodăriile vulnerabile din comunitate.

Un proiect-pilot distinct vizează cinci comunități de energie, cu aproximativ 100 de gospodării vulnerabile fiecare. Reducerea facturii anuale cu minimum 20% este o țintă propusă, care trebuie validată prin simulare și evaluare. Extinderea modelului către sate ar urma să se facă pe baza rezultatelor pilotului și a finanțărilor disponibile.

Fondul Social pentru Climă este prevăzut ca sursă pentru renovarea locuințelor, încălzire curată și mobilitate accesibilă. Programul leagă accesarea fondului de pregătirea planului național și de cadrul european aplicabil.

Investiții în apă și canalizare cu protecție la secetă și inundații

Programul tratează investițiile în apă prin două direcții distincte: colectarea și epurarea apelor uzate și gestionarea riscurilor de secetă și inundații. Pentru comunități, ambele presupun proiecte tehnice pregătite și investiții urmărite până la funcționare.

Pentru conformarea aglomerărilor vizate de cauza europeană privind apele urbane reziduale este prevăzut un buget total de 800 de milioane de euro, din care aproximativ 400 de milioane pentru 2026–2028. Investițiile sunt orientate către deficitele de colectare, tratare și monitorizare.

Aceste sume reprezintă cadrul național descris de program. Finanțarea unei investiții concrete din Neamț depinde de includerea sa în prioritățile și regulile aplicabile proiectelor eligibile.

Pentru secetă și inundații, programul propune pachete de investiții pe bazine hidrografice, lucrări de retenție, protecție și restaurare, reducerea pierderilor de apă și reabilitarea barajelor după risc și maturitatea proiectelor. Orizontul de realizare a lucrărilor descrise se extinde în perioada 2028–2030.

Sunt prevăzute reorganizarea Administrației Naționale „Apele Române”, pregătirea finanțărilor cu instituții financiare și adoptarea unei strategii pentru combaterea deșertificării. Pentru localități, efectul urmărit este o planificare care ține seama de întregul bazin și de riscurile asupra populației, economiei și infrastructurii.

Pentru context local, citește și Daniel Harpa cere finanțare pentru apă, canalizare și drumuri în viitorul program de guvernare.

Gestionarea deșeurilor și protejarea pădurilor

În domeniul deșeurilor, programul propune finalizarea sistemelor de management integrat, colectare separată mai eficientă și trasabilitate. Deșeurile biologice sunt avute în vedere pentru producția de îngrășăminte naturale și biometan, iar cele din construcții pentru reintrarea în circuitul economic.

Monitorizarea poluării include modernizarea rețelei de măsurare a calității aerului și obligația operatorilor depozitelor de deșeuri de a instala senzori și de a publica date în timp real. Siturile contaminate și iazurile miniere ar urma să fie inventariate și prioritizate după risc, inclusiv pentru reconversie economică.

Pentru păduri, programul prevede SUMAL 3.0, integrarea imaginilor satelitare și a monitorizării video, consolidarea controlului silvic și lucrări de regenerare și adaptare la schimbările climatice. Reorganizarea ROMSILVA este legată de sustenabilitate, transparență și asigurarea necesarului de lemn pentru populație și industrie.

Ariile protejate sunt abordate prin planuri de management, restaurarea naturii și implicarea comunităților locale. Finanțările de mediu ar urma să fie acordate prin selecție competitivă, cu criterii și punctaje publice, iar controalele să fie orientate pe risc.

Siguranța comunităților în raport cu urșii și celelalte carnivore mari este prevăzută ca problemă de siguranță publică. Programul propune proceduri mai clare de intervenție, evaluarea științifică a populațiilor, respectarea derogărilor permise de legislația europeană și măsuri de prevenție, inclusiv garduri electrice.

Agricultură cu plăți la timp și sprijin pentru producție

Pentru fermieri, programul pornește de la nevoia de plăți fără blocaje, apă, acces la credit, procesare și piețe. Este propusă reorganizarea instituțiilor agricole deconcentrate, eliminarea suprapunerilor și analizarea, printr-un studiu de fezabilitate, a posibilității comasării APIA cu AFIR, cu păstrarea continuității plăților.

Compensarea accizei la motorina folosită în agricultură este prevăzută în continuare. Pentru seceta din 2025, documentul propune completarea despăgubirilor de la 63 de euro pe hectar până la 200 de euro pe hectar, printr-o schemă de ajutor de stat notificată Comisiei Europene.

Din primăvara anului 2027 este propus un mecanism de gestionare a riscului de secetă, cu o poliță minimă pe hectar pentru fermierii înscriși la APIA, finanțată din reținerea de 3% din plățile directe.

La creditare, programul include optimizarea AgroInvest, cu garanții pentru investiții și sprijin la dobândă, inclusiv pentru cofinanțarea proiectelor europene. În cazul „creditului fermierului”, documentul descrie un mecanism în care fermierul suportă marja fixă de 1,95%, iar componenta ROBOR la trei luni este preluată în limitele schemei și ale bugetului aprobat.

Irigațiile au un orizont mai lung: reabilitarea infrastructurii pentru 2,8 milioane de hectare irigabile până în 2032, cu finanțări etapizate. Sunt prevăzute și investiții în energie regenerabilă pentru unitățile agricole și alimentare și pe infrastructura de irigații.

Pentru procesare, programul propune continuarea INVESTALIM și finalizarea investițiilor aprobate prin Planul Național Strategic. ROMALIMENT este prevăzut pentru retehnologizarea și extinderea unităților deja active, astfel încât o parte mai mare din producția agricolă să fie prelucrată în România.

Zootehnia, legumicultura, producția de cartofi și usturoi, agricultura ecologică și fermele din zona montană au măsuri dedicate. Pentru zona montană este propusă creșterea producției cu minimum 15%, iar agricultura ecologică are ca obiectiv 800.000 de hectare până în 2030.

Sprijinul ar urma să fie orientat gradual către fermele mici și mijlocii viabile comercial. Sunt prevăzute instalarea tinerilor fermieri, modernizarea liceelor agricole și un mecanism voluntar de transfer al fermelor de la agricultorii vârstnici către tineri sau ferme de familie viabile. Noua reglementare a arendei ar urma să urmărească echilibrul dintre proprietar și arendaș și contracte multianuale.

Strategia de dezvoltare rurală 2026–2036 include și activitățile economice din afara agriculturii: agroturism, meșteșuguri, servicii, muncă la distanță și valorificarea patrimoniului. Pentru satele din Neamț, combinarea acestor activități cu agricultura și serviciile locale poate lărgi opțiunile de venit și de angajare.

Turism balnear și promovarea destinațiilor locale

Programul prevede modernizarea infrastructurii stațiunilor balneare prin fonduri europene și dezvoltarea unui produs de turism balnear și de sănătate pentru piețele externe. Sunt avute în vedere stațiunile cu potențial ridicat și baze de tratament degradate.

Promovarea turistică ar urma să fie organizată multianual pentru 2027–2030, împreună cu mediul asociativ. Bugetul propus crește gradual către 40–50 de milioane de euro anual, în limita spațiului fiscal.

Sunt prevăzute consolidarea organizațiilor de management al destinațiilor, certificarea ecoturistică și agroturistică și digitalizarea clasificării turistice. Pentru cererile de clasificare este propus un termen de soluționare de maximum 30 de zile.

Pentru Neamț, aceste direcții sunt relevante în pregătirea proiectelor de turism și a parteneriatelor dintre operatori și autorități. Accesul rutier, serviciile locale și pregătirea personalului rămân legate de capacitatea unei destinații de a atrage vizitatori și de a susține afacerile din zonă.

Servicii publice digitale care reduc drumurile la ghișeu

Transformarea digitală este propusă ca un sistem comun, cu identitate electronică, schimb de date între instituții și servicii care pot fi folosite integral online. Principiul de bază este ca persoana sau firma să transmită o singură dată informația pe care statul o deține deja.

Programul prevede organizarea serviciilor în jurul situațiilor din viața cetățeanului, de la naștere la pensionare, și al etapelor unei firme, de la înființare la închidere. Cererile ar urma să poată fi urmărite în timp real, cu notificări și plăți integrate.

Pentru primării este propusă o platformă standard gratuită, găzduită central, cu asistență la implementare și o țintă intermediară de 1.000 de primării. Programul „Primării fără hârtii” și vouchere de până la 50.000 de euro pe unitate administrativ-teritorială pentru arhivare digitală sunt alte instrumente prevăzute.

Identitatea electronică și portofelul digital RO Wallet sunt gândite pentru autentificare, documente și semnătură electronică, cu controlul utilizatorului asupra datelor. Ținta propusă este ca cinci milioane de români să utilizeze identitatea electronică până în 2028.

Pentru vârstnici și persoanele cu competențe digitale reduse sunt prevăzuți mentori digitali, prin colaborare cu biblioteci, Poșta Română și organizații neguvernamentale. Dezvoltarea serviciilor online este însoțită de păstrarea sprijinului pentru cei care au nevoie de interacțiune asistată.

Inteligența artificială este inclusă în proiectele administrației, cu reguli pentru selectare, testare, achiziție și utilizare, protecția datelor și respectarea drepturilor fundamentale. Pentru firme, programul propune vouchere pentru adoptarea inteligenței artificiale, a serviciilor de cloud și a soluțiilor de securitate cibernetică.

O componentă distinctă privește educația media, gândirea critică și identificarea manipulărilor informaționale. Sunt prevăzute formare pentru elevi și profesori și susținerea, prin proiecte, a organizațiilor cu expertiză, a verificării faptelor și a presei locale independente.

Fonduri europene pentru proiecte finalizate și servicii funcționale

În domeniul fondurilor europene, programul propune concentrarea pe investițiile finalizate și pe efectul lor economic și social. Prioritățile sunt închiderea responsabilă a PNRR, accelerarea programelor 2021–2027 și pregătirea următorului cadru financiar, pentru 2028–2034.

Pentru PNRR sunt prevăzute documentarea jaloanelor și țintelor din cererile de plată aflate în evaluare și analiza fiecărui proiect nefinalizat. Investițiile mature și justificate economic ar urma să fie direcționate către surse alternative eligibile, cu evitarea dublei finanțări.

Această analiză este importantă pentru autoritățile locale care au contracte și lucrări în desfășurare. Programul propune stabilirea necesarului real până la finalizare, a obligațiilor contractuale și a sursei de continuare, în locul asumării unor angajamente fără acoperire.

Pentru programele de coeziune este prevăzută monitorizare săptămânală, cu responsabil și termen pentru fiecare blocaj, grafice lunare de plăți și avertizare timpurie pentru întârzieri. Proiectele majore de transport, sănătate și apă-canal ar urma să aibă echipe dedicate de deblocare.

Simplificarea include documente standard, verificări automate prin conectarea bazelor de date și folosirea mai largă a costurilor simplificate. Programul propune o rețea de asistență tehnică pentru beneficiari și autorități locale și finanțarea documentațiilor pentru proiectele viitoare.

În negocierile pentru 2028–2034 sunt urmărite menținerea unei politici de coeziune puternice, rolul real al regiunilor și finanțări previzibile pentru agricultură, sănătate, educație, infrastructură și competitivitate. Proiectele ar urma să fie pregătite înaintea deschiderii noilor finanțări.

Garanțiile, împrumuturile, participările la capital și parteneriatele public-private sunt incluse pentru atragerea banilor privați alături de fondurile europene. Documentul propune un efect de multiplicare de cel puțin trei euro investiți pentru fiecare euro public angajat prin instrumente financiare și finanțare mixtă. Sursele, riscurile și costurile viitoare trebuie evaluate pentru fiecare proiect.

Justiție mai accesibilă și proceduri mai rapide

Programul pentru justiție include o nouă Strategie Națională Anticorupție pentru 2026–2030, recuperarea prejudiciilor și întărirea capacității de combatere a criminalității grave, financiare, informatice și de mediu.

Accesul cetățeanului este abordat prin îmbunătățirea ajutorului public judiciar, soluționarea alternativă a litigiilor și digitalizarea procedurilor, inclusiv pentru desfășurarea lor la distanță. Sunt prevăzute măsuri pentru echilibrarea volumului de activitate al instanțelor și parchetelor și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.

Protecția victimelor are o componentă instituțională distinctă, prin propunerea de operaționalizare a Agenției Naționale pentru Protecția Victimelor. Sunt avute în vedere și prevenirea violenței domestice, educația juridică în școli și recuperarea bunurilor provenite din infracțiuni.

Digitalizarea cuprinde instanțele și parchetele, Registrul Comerțului și profesiile juridice. Programul propune modernizarea infrastructurii judiciare și penitenciare, interconectarea sistemelor și instrumente care reduc activitățile administrative consumatoare de timp. Independența instituțiilor și dreptul la apărare sunt repere ale acestui capitol.

Siguranță publică și capacitate de intervenție în fiecare județ

Pentru afacerile interne este propusă o Strategie Națională pentru Siguranță Internă 2027–2031, cu resurse și organizare în funcție de riscuri. Reorganizarea structurilor teritoriale este prevăzută cu păstrarea prezenței în mediul rural și în localitățile mici.

Programul urmărește delimitarea atribuțiilor Poliției Române, Jandarmeriei și poliției locale, prevenirea violenței stradale și întărirea acțiunii împotriva traficului de droguri, traficului de persoane și criminalității cibernetice. Protecția minorilor în mediul online este inclusă între priorități.

Pentru violența domestică sunt prevăzute monitorizarea electronică în regim permanent și cooperarea cu serviciile sociale. Camerele corporale și verificările de integritate pentru funcțiile cu risc ridicat sunt propuse cu reguli și garanții procedurale.

La situații de urgență, programul propune reorganizarea unor structuri teritoriale și reducerea funcțiilor de conducere, cu păstrarea capacității de răspuns din fiecare județ. Sunt prevăzute dotări noi, integrarea sistemelor de alertare, inclusiv RO-ALERT, și pregătire pentru cutremure, incendii, inundații și alte crize.

Serviciile pentru acte de identitate, pașapoarte, permise, înmatriculări și cazier ar urma să fie extinse online. Ghișeul rămâne prevăzut pentru persoanele care nu folosesc serviciile digitale.

Apărare modernă și producție industrială în România

Programul propune creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare către 5% din PIB până în 2035, cu un calendar anual public. Structura menționată este de 3,5% pentru cheltuieli de bază și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg, în concordanță cu angajamentele NATO și cu traiectoria fiscal-bugetară.

Sunt prevăzute modernizarea capabilităților terestre, aeriene și maritime, apărare antidronă, securitate cibernetică și infrastructură militară. Investițiile de transport cu utilizare civilă și militară sunt corelate cu instrumentele europene, inclusiv SAFE, care presupune finanțare rambursabilă.

Industria națională este legată de programele de înzestrare prin producție, integrare, mentenanță și transfer tehnologic. Programul propune o coordonare mai bună a operatorilor de stat și privați, consolidarea ROMARM și dezvoltarea în România a dronelor, componentelor și sistemelor de interceptare.

Pentru personalul militar sunt prevăzute o carieră mai predictibilă, pregătire și condiții care să sprijine păstrarea specialiștilor. Securitatea este corelată cu apartenența la NATO, cooperarea europeană și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite.

Politică externă legată de securitate și interese economice

Programul menține Uniunea Europeană, NATO și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ca repere ale politicii externe. Finalizarea aderării la OCDE este tratată și ca instrument de reformă în administrație, economie și guvernanță.

Diplomația economică ar urma să aibă obiective anuale măsurabile pentru misiunile externe: investiții atrase, exportatori sprijiniți, proiecte facilitate și acces la piețe. Pentru companiile românești sunt prevăzute mecanisme de participare la proiecte internaționale și la reconstrucția Ucrainei.

Republica Moldova rămâne o prioritate distinctă. Programul include sprijin pentru parcursul european, interconectări energetice și de transport, investiții și cooperare în educație, cercetare și administrație. Proiectele comune sunt legate de apropierea economiilor și de reducerea vulnerabilităților energetice și informaționale.

Serviciile consulare ar urma să fie adaptate distribuției comunităților românești, cu mai multe servicii digitale, consulate itinerante și intervenții mobile. Obiectivul este reducerea timpului, costurilor și distanțelor pentru persoanele care au nevoie de documente sau sprijin în străinătate.

Diaspora și sprijinul pentru revenirea acasă

Pentru românii din afara țării, programul propune un mecanism permanent de dialog printr-un Consiliu Consultativ al Românilor de Pretutindeni. Sunt prevăzute digitalizarea dosarelor de pensionare, cooperarea cu instituțiile din statele de reședință și simplificarea serviciilor publice.

Programul „Diaspora Investește Acasă” este prezentat cu un buget de 100 de milioane de euro pentru 2026–2029. Firmele nou-înființate de români stabiliți în străinătate ar putea primi granturi de până la 200.000 de euro, prin Banca de Investiții și Dezvoltare, în condițiile schemei.

Un ghișeu unic digital pentru revenire ar urma să conecteze serviciile de ocupare, recunoașterea diplomelor și calificărilor, administrația locală și sprijinul pentru antreprenoriat. Pentru familii sunt relevante și integrarea copiilor în școală și păstrarea legăturilor cu comunitățile românești din străinătate.

Sunt prevăzute extinderea cursurilor de limbă și cultură românească, burse, tabere și sprijin pentru comunitățile istorice. Aceste măsuri completează componenta economică a relației cu diaspora.

Cultură accesibilă și patrimoniu protejat

În cultură, programul propune finanțări multianuale, selecție profesională a managerilor și evaluarea rezultatelor. Este prevăzută menținerea, în legile bugetare pentru 2027 și 2028, a cotei de 2% din impozitul pe venit pentru instituțiile de spectacole și concerte ale autorităților locale.

Refacerea serviciilor culturale din comunitățile cu acces redus include biblioteci închise și cămine culturale fără activitate. Documentul propune selectarea a 100 de comunități-pilot în 2027, în limita finanțărilor, și modernizarea bibliotecilor cu personal, colecții și resurse digitale.

Educația culturală ar urma să apropie elevii de muzee, biblioteci și spectacole, cu un pilot în anul școlar 2027–2028. Pentru patrimoniul aflat în pericol sunt prevăzute identificarea obiectivelor cu risc imediat, expertize și începerea intervențiilor în 2027.

Meșteșugurile, patrimoniul imaterial, traseele culturale și digitizarea sunt incluse alături de consolidarea clădirilor și modernizarea muzeelor. Pentru Neamț, pregătirea proiectelor culturale poate fi corelată cu educația și turismul, în funcție de programele și criteriile de finanțare.

Sport pentru comunități și susținerea performanței

Programul propune finanțarea federațiilor și cluburilor pe obiective și rezultate, plata premiilor restante în limitele legale și bugetare și simplificarea procedurilor pentru sportul de performanță.

La nivelul comunităților sunt prevăzute programe de mișcare pentru toate vârstele, competiții școlare și cooperare între școli și cluburi. Accesul persoanelor cu dizabilități și al comunităților rurale este inclus în aceste direcții.

Modernizarea bazelor sportive cuprinde săli, bazine, terenuri și alte spații pentru activitate fizică, în parteneriat cu autoritățile locale. Programul propune transferul către consiliile județene al obiectivelor și structurilor pentru care administrarea județeană este potrivită, cu resurse și cu păstrarea destinației sportive.

Drepturile minorităților și parteneriatul cu cultele

Programul prevede protejarea identității minorităților naționale, consultare și finanțare transparentă. Sunt avute în vedere educația în limba maternă, formarea profesorilor și aplicarea drepturilor lingvistice în administrație, în condițiile legii.

Incluziunea romilor este abordată prin servicii coordonate de educație, sănătate, locuire, ocupare și acces la acte de identitate. Combaterea discriminării, rasismului, antisemitismului și a instigării la ură este prevăzută pentru toate comunitățile.

Relația cu cultele recunoscute include restaurarea lăcașurilor de cult de patrimoniu după priorități publice și resurse disponibile și sprijinirea serviciilor sociale, precum centrele de zi, căminele pentru vârstnici și cantinele sociale. Sunt prevăzute și continuarea soluționării dosarelor de restituire și dialogul interreligios.

Cum poate fi urmărită aplicarea programului

Programul prevede evaluarea cel puțin lunară a stadiului măsurilor. Investițiile, plățile, rezultatele și întârzierile ar urma să fie urmărite prin indicatori și raportări publice, inclusiv la nivel de județ în domeniul fondurilor europene.

Pentru cetățenii din Neamț, verificarea practică pornește de la proiectele și serviciile care îi privesc direct: evoluția legăturilor rutiere, investițiile în utilități, accesul la medici, condițiile din școli, finanțarea lucrărilor locale și oportunitățile pentru firme și fermieri. Menționarea unei direcții în program trebuie urmată de proiecte pregătite, finanțări identificate, contracte executate și servicii puse la dispoziția oamenilor.

Măsurile sociale au, la rândul lor, repere care pot fi urmărite: deciziile privind indexarea pensiilor, adoptarea modificărilor pentru părinți, regulile sprijinului la facturi și extinderea serviciilor comunitare. Publicarea costurilor, a termenelor și a rezultatelor permite evaluarea modului în care angajamentele sunt aplicate și a efectului lor asupra vieții de zi cu zi.

Sursa Biroul de Comunicare PSD Neamț