Dental Alliance

Alegeri 2024

November 23, 2024

SEARĂ DE FOLK ŞI COLINDE CU BANICIU, BEZNĂ ŞI ASOCIAŢIA „EU CRED”

0

Seara a treia a Târgului de Crăciun la Neamţ 2017, marţi, 19 decembrie, aduce în faţa publicului artişti de marcă din lumea folkului. În deschiderea spectacolului, de la ora 18:00, pe Platoul Curţii Domneşti, vor cânta membrii Asociaţiei culturale „EU CRED”. Programul lor va cuprinde colinde și cântece de iarnă, atât din repertoriul național, cât și creații proprii, intrerpretate de grupul reunit al asociației. De asemenea, în cadrul acestui program, asociația va prezenta datini și obiceiuri de pe Valea Bicazului, conduși de Daniel Grasu. Ştafeta muzicală va fi preluată de cantautorul adoptat de urbea noastră, Adi Beznă. Programul serii de folk va fi închis de mult apreciatul Mircea Baniciu.

Asociația Culturală „Eu cred” din Tașca, a fost înființată în urmă cu 5cinci ani, președinte fondator fiind Marius Coșerariu. Scopul înființării acestei asociații a fost acela de a promova actul cultural pe Valea Bicazului, asociaţia propunându-și organizarea de cursuri gratuite de chitară care să se adreseze copiilor din comunele Tașca, Dămuc, Bicazu Ardelean, Bicaz Chei. În prezent, asociația reunește peste şaizeci de copii și tineri, cuprinși în trei grupuri, respectiv: „Florile Ceahlăului” Bicazu Ardelean, „Flori de munte” Tașca și „Floare de colț” Dămuc, grupuri cu care participăm la diferite activități culturale locale, dar și de interes național, spectacole, festivaluri, în special de muzică folk.

De-a lungul anilor, grupurile asociației au fost răsplătite cu numeroase premii naționale la festivalurile organizate în țară (Brașov, Satu Mare, Iași, Harghita). De asemenea, Asociația Culturală „Eu cred” este inițiatoarea Festivalului Național de Creație și Interpretare „Dăm Folk”, organizat la Centrul Cultural Tașca, aflat în 2017 la ediția a II-a, manifestare care reunește anual, în luna iulie, copii și tineri din toată țara.

Pentru concertul de marţi, Asociaţia Culturală „Eu cred” va fi reprezentată de următorii artişti: Bianca Iaută, Diana Suciu, Robert Voideș Negustor, Oana Oniga, Paul Caia, Emanuela Butunoi, Lorena Butunoi, Andreea Ciucanu, Petronela Negustor, Lorena Țăpuc, Andrei Ropotoaia, Matei Suciu, Andrei Turnea, Marina Voideș, Cristina Țepeș, Ana Maria Voideș, Marian Iaută, Iustin Popoacă, Sergiu Alexa, Miruna Bilan, Rareș Vivirschi, Radu Caia, Antonio Husari, Alexia Voaideș, Cristina Marin și Elena Ropotoaia și Marius Coșerariu

Adi Beznă

Născut la Baia Mare, aşa cum frumos spune chiar el, “într-o iarnă a lui 1968, chiar de Sfântul Neculai, la trei minute după miezul nopții”, a ajuns să locuiască la Piatra-Neamţ, “în orașul pe care îl voi considera mereu un ACASĂ”.

Muzica i-a plăcut încă de mic. “Primul cântec (la o sărbătoare a școlii, cred că în 1982) a fost ”Jurământ la Putna” a regretatului de acum Gil Ioniță, unul din Oamenii Folkului Bun, pe care am avut șansa să îl cunosc și să îl prețuiesc ca Om și ca prieten peste ani și ani.

Liceul l-a dus cu pași cu tot la Constanța (Liceul Militar de Marină “Al.I. Cuza”), soldat, adică între 1983 și 1987. Tot aici a avut prima trupă în care a cântat – “SIAJ“ –, trupa rock a liceului militar de atunci.

Din 1988 s-a întors în Piatra-Neamț, oraş de care îl leagă, aşa cum singur spune, cele mai importante proiecte culturale și muzicale. A fost membru al mai multor trupe de muzică rock, cele mai reprezentative fiind “REBECA” și “TEUTON”. “Teuton era, cred, unul din cele mai cunoscute și iubite grupuri din undergroundul acelor ani, 1994- 1998”.

În aceeași perioadă, împreună cu membrii formației, cu Asociația Fun Rock și cu Fundația de Tineret , a organizat Festivalul Tabără Rock ”YOUNG ROCK FOR YOUNG‘S”. A fost organizator pe parcursul a cinci ediții cu participare masivă națională și internațională, eveniment mediatizat la nivel național de importanți parteneri.

În anul 2002 a avut prima prezentare a conceptului “CU LUPII LAOLALTĂ”, constând în lansarea unei ”expoziții de poezie” scrise pe lucrări în acuarelă, mai precis 25 de lucrări în colaborare cu un prieten artist din Piatra-Neamț.

“Cariera mea folk (deși am cântat multă vreme, fără să particip în mișcarea folk, un episod important pentru mine fiind cele 2 săptămâni petrecute în Cenaclul “TOTUȘI IUBIREA”) începe undeva prin 2005, cu organizarea primului eveniment din seria de “ÎNTÂMPLĂRI ÎN ORAȘUL CU OAMENI”, unde l-am avut invitat pe Vasile Șeicaru. Au urmat încă opt evenimente la care au participat nume mari ale folkului românesc. Din 2007, la invitația lui Cristi Buică (îi mulțumesc și pe această cale) am intrat în Familia lui Dan Vană și a Taberei de Folk de la Calafat , pe care o regăsesc de atunci în fiecare an între 1-9 august, ACASĂ în mine. Aici am învățat lecția despre prietenie, de la Oameni de spirit și muzică adevărată, Sorin Minghiat, Doru Stănculescu, Cristi Buică, Cristi Corcioveanu, Dan Vană, Ovidiu Mihăilescu, Emeric Imre, Tatiana Stepa, Mircea Baniciu.

A participat la numeroase festivaluri de muzică folk (printre cele mai dragi “POARTA SĂRUTULUI” – Tg. Jiu), PREMIUL CEL MARE, aşa cum însuşi Adi Beznă o spune, “fiind reprezentat de prietenii pe care i-am cunoscut și pe care îi port în sufletul meu.”

Activează constant împreună cu prietenul și muzicianul Cătălin Ungureanu în mediul de cluburi, unde sunt promovate evenimentele folk.

Împreună cu un alt prieten, poetul Sorin Poclitaru, a gândit, muncit și organizat o serie de evenimente importante pentru promovarea muzicii folk, în special în Bucovina și Moldova. Atribuirea titlului de CEL MAI IMPORTANT EVENIMENT FOLK al anului 2010, oferit în Gala Foreverfolk, a fost o recunoaştere a meritelor lui Adi Beznă în acest domeniu, al promovării muzicii de calitate.

“Mă consider unul dintre oamenii norocoși ai acestui timp, pentru că am cunoscut pionerii Folkului românesc și Generația folk de azi.”

Mircea Baniciu, născut la Timişoara, a studiat pianul până la 14 ani, iar în liceu a fost atras de chitară, instrument căruia i-a rămas fidel până în ziua de astăzi. Este absolvent al Facultăţii de Arhitectură. Vremea studenţiei a fost una foarte importantă pentru viitorul artistului Mircea Baniciu. În această perioadă este cooptat în celebra trupă “Phoenix” ca solist vocal. Au urmat şapte ani dintre cei mai frumoşi, când, împreună cu noii săi colegi, imprimă patru albume: “Cei ce ne-au dat nume” (1973), “Mugur de fluier” (1974), “Meşterul Manole” (1974), “Cantafabule” (1975).

După ce ceilalţi membri ai grupului “Phoenix” au părăsit ţtara în 1977, Baniciu îşi continuă cariera pe cont propriu, imprimând în 1979 primul LP ce conţinea piese precum “Hanul ulciorului nesecat”, “Cu marea”, “Dacă ai ghici” şi “Joc”. A urmat un al doilea album, în anul 1981, care ar fi trebuit să se numească “Tristeţi provinciale”, dar cum pe vremea aceea nu era bine să fii prea trist … nu i s-a mai dat nici un titlu. Albumul a avut succes, conţinând printre altele, piese ca “Vara la ţară”, ‘Tristeţi provinciale”, “În tren”’, “Rânduri pentru păsările călătoare”, “Amintire”. Ulterior, a susţinut o serie mare de spectacole în ţară, în care a fost aplaudat, iubit şi respectat …

Au urmat alte două albume musicale – “Ploaia” (1984) şi “Secunda I” (1989), muzica acestuia din urmă fiind scrisă pe versurile lui Dan Verona. A urmat de “Secunda II”, în 1990, pe versurile aceluiaşi autor, album la care a colaborat şi Vlady Cnejevici.

În 1992 a urmat un album cu trupa “Phoenix”, numit “Phoenix 36”, în care au fost reluate piesele de mare success, cum ar fi “Nunta”, “Negru Vodă”, “Anule, Hanule”, “Mugur de Fluier”, “Andrii Popa”. Aproape acelaşi material a fost imprimat şi pe albumul “SymPhoenix”, în 1994.

În 1995 apare primul album cu grupul “Pasărea Colibri”, “În căutarea cuibului pierdut”, în care îţi aduce contribuţia cu câteva dintre cele mai mari succese ale sale. Povestea continuă cu “Ciripituri”, în 1997, “Cantece de Bivuac”, în 1999, “Încă 2000 de ani”, în 2002 şi, mai recent, cu “10 ani”.

O viaţă închinată de Mircea Baniciu muzicii folk, o muzică de calitate în care a pus suflet, cucerind astfel milioane de fani de pretutindeni.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.