Sfânta Parascheva 2020: Blestemul care protejează moaștele Cuvioasei. Tradiții și superstiții la sărbătoarea din 14 octombrie

Creștinii ortodocși din România o cinstesc în data de 14 octombrie pe Sfânta Parascheva. Un pelerinaj cu zeci de mii de creștini se organiza în fiecare an la Iași, locul unde se află moaștele Cuvioasei Parascheva, de peste 300 de ani. În acest an, din cauza pandemiei pelerinajul a fost anulat.

Cunoscută și ca ”Sfânta Vineri”, Sfânta Cuvioasa Parascheva este considerată stăpână peste lumea femeilor, dar și apărătoarea călătorilor, păsărilor și animalelor.

Se spune că alină suferința, îi mângâie pe cei intristați și-i izbăvește pe cei deznadăjduiți. În ziua de 14 octombrie, când este sărbătorită Sfânta Parascheva, se mai spune că nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce.

Foarte populară în rândul românilor, Sfânta Parascheva provine din cultul zeiței romane Venera (latinescul „venere“ înseamnă „ziua săptămânii dedicată lui Venus“), zeița frumuseții și a dragostei.

Întrucât vestea despre minunile Sf. Parascheva se răspandise în toată țara, ea a fost numită Vinerea Mare de toamnă sau Vinerea celor 12 vineri. De altfel, onomasticul grec „paraskevi“ înseamna „a cincea zi a săptămânii, vineri“.

Sfânta Vineri era considerata stăpână peste lumea femeilor, îndeletnicirile acestora (cusutul, torsul, țesutul) fiind controlate de ea. Considerată apărătoarea călătorilor, păsărilor și animalelor, ea dăruia și frumusețe fetelor care o ascultau.

În cinstea Sfintei Vineri, femeile nu torceau, nu spălau rufe și nu făceau pâine vinerea, pentru a nu fi orbite și lăsate vaduve (Sfânta fiind vaduvă). Mai erau interzise spălatul pe cap, împrumutatul din casă și petrecerile.

Sfânta Cuvioasă Parascheva- unde s-a născut și cum a trăit

Sfânta Parascheva s-a născut la începutul secolului al XI-lea, în satul Epivat, nu departe de Constantinopol, din părinți bogați și binecredincioși.

La vârsta de 10 ani, auzind în biserică cuvintele „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34), răspunde imediat îndemnului și își schimbă hainele cu îmbrăcămintea unui cerșetor.

Decide să-și părăsească părinții pentru Hristos, înainte de a împlini 20 de ani. Ajunge la Constantinopol, unde ia învățătura unor călugări, cu viața duhovnicească. La sfatul acestora, merge la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va sta cinci ani.

De aici a pleacă spre Țara Sfântă, în dorința de a-și petrece restul vieții în aceste locuri. După ce vede Ierusalimul, se stabilește într-o mănăstire de călugărițe în pustiul Iordanului.

Se spune că, într-o noapte, la vârsta de 25 de ani, un înger i-a spus în vis că trebuie să se reîntoarcă în locurile părintești. Parascheva revine în Epivat fără să spună cuiva cine este și de unde vine. După alți doi ani de nevoință, la vârsta de 27 de ani, trece la cele veșnice. A fost îngropată ca o străină, aproape de mare.

După câțiva ani, valurile au adus la țărm trupul neînsuflețit al unui marinar. Un sihastru care viețuia în acele locuri i-a rugat pe câțiva creștini să-l îngroape. Aceștia, în timp ce săpau, au descoperit un trup neputrezit.

Nu au dat importanță acestui lucru și au pus alături de el și trupul marinarului.

Dar în noaptea următoare, unuia dintre creștinii care săpaseră groapa, cu numele Gheorghe, i s-a arătat în vis Cuvioasa Parascheva și i-a poruncit să ia trupul ei și să-l așeze la loc de cinste. Astfel, trupul Sfintei Parascheva a fost dus în biserica „Sfinților Apostoli” din Kallicrateia, scrie crestinortodox.ro.

Moaștele Sfintei Parascheva

Moaștele Sfintei Parascheva au ajuns în țara noastră în anul 1641, după ce au fost prezente în mai multe locuri. Au fost așezate pe 13 iunie 1641 în biserica „Sfinții Trei Ierarhi”, din Iasi.

În anul 1884, când biserica mănăstirii intră într-un proces de consolidare, sfintele moaște ajung în paraclisul mănăstirii, iar peste câțiva ani în Catedrala mitropolitană din Iași.

În martie 1944, sunt duse la Mănăstirea Ciorogârla de lângă București, din cauza ofensivei sovietice în Moldova. Pe 27 octombrie 1944, moaștele au fost așezate lângă cele ale Sfântului Dimitrie Basarabov în catedrala din București și readuse în Catedrala mitropolitană din Iași, pe 26 noiembrie 1944.

Moaştele Sfintei Cuvioasa Parascheva nu sunt intacte în racla la care milioane de credincioși s-au închinat și se închină de-a lungul anilor la Catedrala Mitropolitana din Iasi.

Din trupul Sfintei s-au luat de la început tălpile, care au rămas la Patriarhia Ecumenica din Constantinopol și care se afla în prezent la Biserica „Sfintii Împărati Constantin si Elena”, din Istanbul.

 Dupa cum a confirmat si Mitropolia Moldovei si a Bucovinei, Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva se află la Iași din anul 1641 si încă de la început au fost sigilate de domnitorul Vasile Lupu si de Mitropolitul Varlaam, nefiind deschise niciodată de atunci.

Blestemul înstrăinării moaștelor Cuvioasei Parascheva

Tot atunci s-a pus și un blestem prin care sunt afurisiti (blestemati) cei care ar îndrazni să înstrăineze fragmente din Sfintele Moaste. „Aceasta interdictie ramane neschimbată”, a precizat Mitropolia Moldovei.

De la sosirea lor, Moaștele au fost protejate de blestem, iar călugării Catedralei spun ca acestea se află într-un giulgiu în care au fost înfășurate de când au fost aduse, scrie crestinortodox.ro.

Acest giulgiu este dintr-o pânză de in, ros de trecerea anilor, și care are înscris pe el, ca un sigiliu, blestemul lui Vasile Lupu și al Mitropolitului Varlaam: „Blestemat sa fie cel care va împrăstia vreodată Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva”.

Tradiții și obiceiuri de Sfânta Parascheva. Ce nu e bine să faci

  • De Sfânta Parascheva se poate prezice vremea: dacă ziua de 14 octombrie este frumoasă sau mohorâtă, tot aşa vor fi şi celelalte sărbători de peste an.
  • Dacă zilele de toamnă de până acum nu au fost ploioase, este semn că iarna se va lăsa curând.
  • De Sfânta Parascheva, încep pregătirile pentru iarnă şi se obişnuieşte să se cumpere cojoace şi pături.
  • De Sfânta Parascheva nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce şi nu se mănâncă de dulce.
  • La ţară, bătrânii nu făceau nici focul de Sfânta Parascheva pentru a nu atrage nenorocul asupra casei.
  • Nu se lucrează, nu se spală şi nici nu se coase, altfel te alegi cu negi la mână sau cu boli de ochi și de cap. Potrivit credinţelor populare, fetele care cos și spală în această zi rămân nemăritate. Fetele ţineau la această superstiţie pentru a rămâne cinstite, iar bătrânii, pentru belşug.
  • Sfânta Parascheva apare în vise şi împărtăşeşte leacuri populare celor bolnavi sau îi atinge cu toiagul pe cei care nu respectă avertismentele ei.
  • De Sfânta Parascheva se dă de pomană pentru adormiți.
  • În ziua de sărbătoare nu se mănâncă fructe închse la culoare și pepene roșu, căci ele amintesc de sacrificiul martiric.
  • De Sfânta Parascheva se fac rugăciuni către aceasta și Sfintele Moaște pentru o viață mai curată și mai bună.

Părintele Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, afirma într-o predică: ”O citire sau o ascultare atenta a Acatistului ei ne arata in ce fel este ea „mult folositoare”‘.

Sfânta Cuvioasa Parascheva alină suferinta, mângâie pe cei întristati, izbăveste pe cei deznădăjduiti (Icos 1). Sfânta Cuvioasa Parascheva ocrotește și izbăveste de boli, de spaimă si de pagube (Icos 6).

Acatistul Sfintei Parascheva

Pe data de 14 octombrie, atunci când o prăznuim pe Sfânta Cuvioasă este bine să rostim Acatistul Sfintei Parascheva, Sfânta cunoscută drept ocrotitoarea Moldovei și nu numai. Se spune că Acatistul Cuvioasei Parascheva aduce noroc și spor în casă.

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin. Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție !

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție ! Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție !

Împărate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevărului,

Care pretutindenea eșți și toate le împlinești,

Vistierul bunătăților și datatorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi ! Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi ! Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi ! Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor.Amin.

Preasfanta Treime, miluiește-ne pe noi.

Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre.

Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care eșți în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer și pe pământ.

Pâinea noastră cea spre ființă, da ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispita, ci ne izbăvește de cel rău.

Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinților Părinților noștri și ale tuturor Sfinților, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin.

surse:  crestinortodox.ro, libertatea.ro

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.