PSD Roman

September 20, 2020

Solstițiul de vară 2020. 21 iunie este cea mai lungă zi din an – tradiții și obiceiuri

Fenomenul denumit solstiţiu de vară marchează începutul verii astronomice şi este momentul în care ziua este mai lungă, iar noaptea cea mai scurtă. În 2020, solstiţiul de vară a avut loc pe 21 iunie, la ora 00:43. După această dată, zilele încep să se micșoreze, fenomen care va dura până pe 21 de decembrie, când este solstiţiul de iarnă.

  • La români, solstiţiul de vară este legat de sărbătoarea Sânzienelor
  • În 2020, solstiţiul de vară a avut loc pe 21 iunie, la ora 00:43

În astronomie, se numesc solstiții cele două momente din an când planul determinat de centrul Soarelui și de axa de rotație a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului. În cele două momente ale anului unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mare (vara) sau cel mai mic (iarna) din an. Variația acestui unghi în cursul anului se explică prin aceea că axa de rotație a Pământului nu este perpendiculară pe orbita lui.

În jurul datei de 21 iunie (cel mai adesea), sau 22 iunie, în emisfera nordică are loc solstițiul de vară, adică începutul verii astronomice; în preajma acestei date, la trecerea meridianului, Soarele se ridică deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maximă.

Simultan, în emisfera sudică are loc solstițiul de iarnă, adică începutul iernii astronomice, când înălțimea Soarelui deasupra orizontului și intervalul diurn sunt minime (la sud de cercul polar de sud soarele nu răsare și se află la unghiul maxim sub orizont).

21 iunie, cea mai lungă zi a anului 2019

 
 

Solstiţiul de vară, 21 iunie, este cea mai lungă zi a anului 2020, eveniment care marchează debutul verii astronomice. Un moment semnificativ al anului, solstiţiul de vară este asociat cu diverse tradiţii populare în toată lumea, de sorginte păgână şi creştină.

Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor păstrează (în prima aproximaţie) o poziţie fixă în spaţiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33′. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt luminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Solstițiul de vară 2020. Legende și vrăji de solstițiul de vară

 

La români, solstiţiul de vară este legat de sărbătoarea Sânzienelor, marcată în ziua de 24 iunie. Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor, dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile, care sunt zâne rele.

Noaptea de Sânziene este înconjurată de o aură de mister şi magie, fiind favorabilă vrăjilor şi descântecelor de dragoste.

Există interdicţii pentru femei, care nu au voie să lucreze în gospodărie, la câmp şi, în general, pentru oameni, de a nu umbla la răscruce de drumuri, în apropierea apelor, prin locuri ascunse, acolo un Zânele te ameţesc prin dansurile lor lascive, ajungând să-ţi ia minţile.

Ce înseamnă solstițiu

Substantivul românesc solstițiu are etimologie dublă: latinescul solstitium, „solstițiu” și franțuzescul solstice. Substantivul latin solstitium este format din cuvântul latin sol, solis, solem: „Soare” și stitium, derivat al verbului sisto, sistere, stiti, statum: „a opri”, „a face să stea”, „a rămâne constant”, „a se menține”.

Substantivul francez solstice este un împrumut din limba latină: solstitium[6], „solstițiu”.

Spre deosebire de celelalte zile din an, când unghiul făcut de Soare cu orizontul la trecerea meridianului se schimbă semnificativ, de la o zi la alta, la solstiții acest unghi devine câteva zile staționar, din cauza inversării sensului său de variație.

Termenul latin solstitium era deja utilizat la sfârșitul Republicii Romane; în secolul I î.Hr., Plinius cel Bătrân îl folosește în mai multe rânduri în cunoscuta sa lucrare Istorie Naturală, în același sens cu cel actual. De asemenea, din punctul de vederea astronomic modern, este perioada în care declinația Soarelui pare constantă, iar mișcarea sa aparentă spre nord sau spre sud pe sfera cerească pare să se oprească înainte de a-și schimba direcția.

PNL Roman

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.