VREMEA până în 7 februarie. Două anotimpuri în miez de iarnă. Perioadele cu temperaturi mai mari decât cele obișnuite

În această iarnă, continuă să fie perioade mai calde, alternativ cu altele mai reci și precipitații puține, comparativ cu alți ani. Meteorologii vorbesc despre o ”nouă normalitate” în ceea ce privește caracterizarea vremii din sezonul rece.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat prognoza de vreme pe 4 săptămâni, pentru perioada 10 ianuarie – 6 februarie.

Două anotimpuri la mijlocul iernii

Vremea s-a schimbat considerabil în ultimii ani. Iar de această dată, am ajuns să avem două anotimpuri în miez de iarnă: sunt perioade cu temperaturi ridicate, ce amintesc mai degrabă de primăvară, dar și altele mai reci, cu ninsori.

Meteorologii spun că în ultimii ani au mai fost situații în care au fost precipitații puține iarna, a fost soare și vreme mai caldă. Iar ianuarie 2022 pare să se alinieze acestei evoluții.

„Din 13 ianuarie o să observăm din nou o creștere a valorilor de temperaturi spre valori care să caracterizeze o vreme mai caldă cu temperaturi care pot să nu depășească 10 grade Celsius, după care din nou din 15 o alternanță de perioade mai reci. Aceasta este noua normalitate.

O analiză a contextului anul 2021 în ceea ce privește caracteristicile climatice ne arată că temperatura aerului în ţara noastră este în continuă creștere.

Perioada 2012-2021 fiind cea mai călduroasă perioadă de 10 ani consecutiv din istoria măsurătorilor meteorologice, și vorbim de măsurători din 1900 până în prezent, iată 122 de ani”, a declarat Elena Mateescu, directorul ANM, conform Antena 3.

Prognoza meteo: săptămâna 10-16 ianuarie

Cu excepția regiunilor vestice, valorile termice se vor situa peste cele specifice acestei perioade, cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în sudul țării.

Cantitățile de precipitații se vor situa în general în jurul celor normale pentru acest interval, dar cu posibilitatea unui excedent local în sud-vestul extrem al țării și a unui ușor deficit în nord-vest.

Prognoza meteo: săptămâna 17-23 ianuarie

Temperatura medie a aerului va avea valori în general apropiate de cele normale pentru această săptămână, posibil ușor mai ridicate în regiunile sudice, dar și mai coborâte în zonele montane.

Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă, în toate regiunile.

Prognoza meteo: săptămâna 24 -30 ianuarie

Temperaturile medii vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval, posibil ușor mai coborâte la munte.

Cantitățile de precipitații estimate pentru această perioadă vor fi deficitare în cea mai mare parte a țării.

Prognoza meteo: săptămâna 31 ianuarie – 7 februarie

Mediile valorilor termice se vor situa în general în jurul celor specifice pentru această săptămână, posibil ușor mai ridicate, local, în regiunile extracarpatice.

Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va avea o tendință ușor deficitară, în majoritatea regiunilor.

ANM: caracterizarea lunii ianuarie. Când a fost cel mai frig

Ianuarie este luna de iarnă caracterizată, în general, de cele mai scăzute valori minime ale temperaturii, ca urmare a persistenţei maselor de aer continental polar ce acoperă în această perioadă jumătatea estică a Europei.

Totuși, în această perioadă, se mai pot înregistra şi temperaturi de peste 18 – 20 de grade Celsius, potrivit caracterizării climatice a primei luni din an, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

„Din datele înregistrate în perioada 1961-2021 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie se constată că în luna ianuarie valorile temperaturii aerului sunt negative la nivelul întregii ţări, cu excepţia unor suprafeţe reduse situate de-a lungul litoralului Mării Negre şi în sud-vestul Banatului. În zona intra şi extracarpatică valorile medii ale temperaturii se înscriu între -4 şi 0 grade Celsius; uşor mai ridicate, -2 şi 0 grade, în partea de sud şi vest a ţării şi ceva mai scăzute, cu valori cuprinse între -4 şi -2 grade Celsius, în Moldova şi centrul ţării.

În zona subcarpatică şi carpatică joasă, mediile se înscriu între -6 şi -4 Celsius. În zona carpatică înaltă şi în depresiunile intramontane din estul Transilvaniei, temperatura coboară până la -8 grade Celsius, iar la altitudini mai mari de 1.800 de metri chiar sub -10 grade Celsius”, potrivit ANM.

Temperatura minimă absolută din ianuarie este şi temperatura minimă absolută din România: -38,5 grade Celsius, înregistrată la Bod, în judeţul Braşov, în 25 ianuarie 1942. În aceeaşi dată s-au mai înregistrat minime absolute ale lunii ianuarie, la Alexandria (34,8 grade Celsius) şi la Târgu Mureş (-32,8 grade Celsius).

Temperaturi minime foarte scăzute s-au mai consemnat în 14 ianuarie 1985, respectiv -38,4 grade Celsius, la Miercurea Ciuc, iar în 13 ianuarie 1985 la Întorsura Buzăului (-35,5 grade Celsius). Ianuarie 1963 a fost, de asemenea, o lună foarte rece înregistrându-se valori foarte scăzute ale minimelor absolute la Joseni, -38 de grade Celsius în 18 ianuarie, Craiova (Balta Verde), -35,5 grade în 25 ianuarie, Timişoara, -35,3 grade Celsius în 24 ianuarie şi Cluj, -34,2 grade Celsius în 23 ianuarie.

Potrivit ANM, anii în care au fost înregistrate cele mai multe minime absolute în România, pentru luna ianuarie, au fost: 1942, 1963, 1985 şi 1987. Ani cu luni ianuarie foarte reci au fost: 1963, 1964, 1969, 1985, 2017.

Ani cu luni ianuarie foarte calde

„Chiar dacă ianuarie este o lună foarte geroasă, temperatura maximă poate avea valori de peste 18 – 20 de grade Celsius. Ani în care s-au înregistrat cele mai multe temperaturi maxime absolute ale acestei luni au fost: 1984, 1988, 1993, 2001, 2002, 2007. Temperatura maximă absolută a lunii ianuarie în România este 22,2 grade Celsius şi a fost înregistrată la Oraviţa, în data de 7 ianuarie 2001”, precizează meteorologii.

Ani cu luni ianuarie foarte calde au fost: 1983, 1988, 1994, 2007, 2014.

Unde au fost cele mai multe precipitații

Din datele înregistrate în perioada 1961 – 2021 la staţiile meteorologice din reţeaua ANM se constată că, pe ansamblu, cantităţile medii lunare sunt mai ridicate în jumătatea vestică a ţării faţă de cea estică. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii, cuprinse între 21 şi 30 mm, cad în estul şi centrul ţării, iar în Delta Dunării acestea coboară, la contactul cu marea, la mai puţin de 20 mm. În zona de câmpie şi de deal din vestul ţării ca şi în mare parte din Câmpia Română, suma lunară a cantităţilor de precipitaţii este, în general, de 30-40 mm.

Cele mai mari valori, peste 50 mm, sunt specifice zonelor montane înalte din nordul Carpaţilor Orientali, din Munţii Apuseni şi sud-vestul Carpaţilor Meridionali, unde izolat, pot trece de 75 mm.

Cele mai multe maxime absolute ale cantităţii lunare de precipitaţii au fost înregistrate în anii: 1963, 1966, 1976. Ani cu luni ianuarie foarte ploioase au fost: 1963, 1966, 1976, 1979, 2021 etc. Printre anii cu lunile ianuarie cele mai secetoase se enumeră: 1964, 1989, 1991, 1997, 2020.

De asemenea, cantitatea maximă lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, maximă absolută, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este 126 mm (Vf. Ţarcu, 2 ianuarie 1966). La Bucureşti, această maximă absolută este de 58,5 mm, înregistrată în 10 ianuarie 1943, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. La Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, maxima absolută s-a înregistrat în 22 ianuarie 1998 (35,6 mm), respectiv în 1 ianuarie 1966 (35,3 mm).

Ani în care au fost înregistrate maxime absolute la mai multe staţii meteorologice au fost: 1998, 2010, 2012.

sursă: meteoromania.ro