O societate îmbătrânită, din ce în ce mai bolnavă și neîngrijită
Lipsa acută de personal medical se resimte, poate, cel mai puternic în mediul comunitar, respectiv în cel școlar, deși nici celelate categorii vulnerabile: bătrîni bolnavi și fără sprijin, șomeri, familii monoparentale, comunitățile de rromi nu stau deloc bine în ceea ce privește posibilitatea de a fi îngrijiți. Ministerul Sănătății a fost ”tras de mînecă” în acest sens chiar de Uniunea Europeană, care i-a cerut, imperativ, să se preocupe de asistența medicală comunitară, motiv pentru care autoritățile românești, mai de voie, mai de nevoie, au elaborat un proiect de lege în timpul Guvernului Cioloș, preluat de Guvernul Grindeanu prin OUG în 2017, care-și propune dezvoltarea rețelei de asistență sanitară comunitară,din cauza faptului că în acest moment nu există o acoperire suficientă cu personal pe acest segment.
UE dorește să sprijine dezvoltarea unui program de formare a personalului din asistența medicală comunitară, cu fonduri europene pentru perioada 2014-2020, în cadrul Programului Operațional de Dezvoltare a Capitalului Uman. Acest lucru este justificat de faptul că tabloul general al acestei rețele este dezastruos. Din această rețea fac parte în primul rînd asistenții comunitari (cu pregătire de asistenți generaliști n.r), angajați pentru prima oară în județul Neamț în 2007, cînd au fost pregătiți și repartizați în localitățile județului în număr de 30. În 2014 în rețeaua medicală comunitară nemțeană lucrau 34 de asistenți comunitari, la o populație din ce în ce mai îmbătrînită și mai bolnavă, cu foarte multe comunități de romi, care sînt și cele mai numeroase.
Conform datelor statistice puse la dispoziție de Direcția de Sănătate Publică Neamț, anul acesta se regăsesc în rețeaua comunitară 41 asistenți medicali comunitari, 10 mediatori sanitari, din care doar 3 sînt salarizați de Ministerul Sănătății, restul de 7 fiind plătiți prin proiectul ”Întărirea rețelei naționale de mediatori rromi pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației”. Aceștia sînt angajați în Piatra Neamț, Roman, Bicaz, Boghicea, Văleni, Vînători Neamț și Roznov.
Șapte asistenți medicali comunitari în Zona Roman
Teoretic, activitatea sanitară comunitară este complementară asistenței medicale primare, acești asistenți fiind cei care lucrează efectiv în teren, aflîndu-se în relații de subordonare față de Direcția de Sănătate Publică(DSP), serviciile lor adresîndu-se categoriilor de persoane vulnerabile din comunitățile locale: bătrîni, copii, persoane de etnie romă, persoane cu handicap, etc, cu risc maxim de marginalizare.
Conform situației din teren există asistenți comunitari activi doar într-o parte din comunități la: Bălănești (Bîrgăoani), Bicaz-Chei, Bodești-Borca, Ceahlău, Crăcăani, Dochia, Dămuc, Dulcești, Girov, Gîrcina, Farcașa, Hangu, Români, Poiana Teiului, Negrești-Dobreni, Pîngărați, Săvinești, Zănești, Moldoveni,Tupilați, Grumăzești, Pipirig, Timișești, Botești, Pîncești, Petricani, Răucești, Ion Creangă și Oniceni.
Conform actului normativ propus de legiuitor, această rețea de asistență, care trebuie să fie veriga de legătură între beneficiari și autoritățile publice locale, trebuie salarizată tot de autoritățile publice locale, care manifestă reticență față de actul normativ.
”Este de-a dreptul o tîmpenie o asemenea decizie, în condițiile în care se știe cam care este nivelul veniturilor unităților administrativ teritoriale, ale căror venituri proprii sînt în foarte multe cazuri cu mult sub nivelul anvelopei salariale de care are nevoie o comunitate locală, în condițiile ultimelor majorări salariale. De unde și cu ce să-i plătești pe acești oameni, ca să mai fie și mulțumiți? Evident că nu va veni nimeni să munceacă direct cu bolnavii din comunitățile rome și cele vulnerabile social, în special, unde igiena este precară. Lucrurile se vor agrava și mai mult”, s-a plîns unul din primarii care are în comuna sa foarte mulți romi și beneficiari ai Legii venitului minim garantat.
Cît privește asistența medicală școlară, care nu este vizată de actul normativ respectiv, dar este tot una de tip comunitar, aici lucrurile sînt de-a dreptul catastrofale. La nivelul municipiului Roman, unde funcționează 8 unități liceale, 9 gimnaziale, 9 preșcolare și 2 postliceale există încadrați, conform declarației purtătorului de cuvînt al DSP, Mirela Grădinaru, un medic specialist medicină școlară și un medic stomatolog.
