REGALIȘTII ROMAȘCANI STRÂNG RÂNDURILE
Trecerea în neființă a Regelui Mihai al României, la venerabila vârstă 97 de ani, deși așteptată de ceva vreme, din cauza stării de sănătate precare a monarhului, a zguduit întreaga Românie și monarhiile constituționale din Europa și din lume. La unison, regaliștii susțin că moartea regelui Mihai I al României este o grea lovitură dată acestei țări, în care nu a existat voința politică de a pune în discuție, prin referendum popular, întoarcerea patriei la o formă de guvernământ care ar fi salvat-o de la jaful postrevoluționar din ultimii 27 de ani.
Înființată în urmă cu 7 ani, la inițiativa preotului Maximilian Pal de la Institutul Teologic Franciscan, ”Sfântul Francisc de Assisi” a luat ființă ”Asociația Promonarhie”, condusă de economista Elena Pal, de la Spitalul Municipal de Urgență din Roman.
”Maestate, odihniți-vă în pace în pământul Măriei Voastre. Vă mulțumim pentru bunătate, iubire și patriotism. Vă mulțumim pentru modelul de integritate, verticalitate și modestie. Noi, monarhiștii români, vă vom iubi mereu și vom regreta până la ultima suflare că nu am reușit să vă vedem așezat pe tron. Drum lin spre Rai, Regele Nostru. Condoleanțe Familiei Regale”, a fost mesajul pe care ni l-a comunicat Elena Pal, președinta Asociației Promonarhie din Roman.
Și în unitățile de învățământ liceal din Roman există o mobilizare exemplară, pentru ca cercurile de învățare a istoriei, coordonate de Asociația Profesorilor de Istorie, filiala Roman, să marcheze, prin activități de cunoaștere a istoriei adevărate, ce a însemnat monarhia pentru România.
La Colegiul Național ”Roman-Vodă” funcționează un curs de istorie opțional, cu activitate săptămânală, în care 60 de elevi, din clasele IX-XII studiază ”Istoria Monarhiei din România”, cu o oră de predare săptămânal. Directorul Colegiului Național ”Roman-Vodă”, profesoara Mihaela Tanovici, profesor de istorie, este cea care a adus în discuție aspecte din ceea ce a reprezentat monarhia în România, cu toate aspectele ei uneori controversate, legate de contextul în care, la 23 August 1944, regele Mihai I a acceptat întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste, fapt care a scurtat războiul cu 300 de zile, dar a adus, pe tancurile rusești, comunismul în România, sistem totalitar, care dominat 50 de ani viața noastră.
Unul din reputații profesori de istorie ai Romanului, Petru Flenchea, este cel care se numără printre monarhiștii convinși, care cred că viața noastră ar fi arătat altfel dacă se reinstaura monarhia după 1990. El face o trecere în revistă a ceea ce a reprezentat monarhia la noi, începând cu evenimentele de la 10 mai 1866, anul trecut fiind comemorați 150 de ani de la fondarea Casei Regale. În același an a fost promulgată și prima constituție, care rămâne și cea mai bună din întreaga istorie a țării.
Eforturile monarhilor României se leagă de instaurarea statului modern român, de realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Regele Mihai I este fiul lui Carol al II-lea și al Elenei, principesă de Grecia și Danemarca, născut în 1921, care a avut două domnii: 1927-1930 (de la 6 la 10 ani), în urma abdicării tatălui său, Carol al II-lea, și a doua domnie în 1940-1947, ambele perioade fiind foarte grele pentru România și în ambele conducând prin intermediul unui Consiliu de Regență, format din Patriarhuil Miron Cristea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Gheorge Buzdugan și unchiul său, principele Nicolae.
În 1940 tatăl său, Carol al II-lea, renunță la tron și Mihai ajunge rege, la doar 19 ani. Însă nici de această dată nu poate conduce, efectiv, pentru că în Constituție se prevedea că vârsta majoratului era la 21 de ani. Sunt vremuri la fel de grele pentru țară: raptul din 1940 al Basarabiei și Bucovinei, de către URSS, raptul Cadrilaterului în 16 august 1940, Dictatul de la Viena în 30 august, prin care Nordul Transilvaniei a fost retrocedat Ungariei hortiste. În această perioadă, adevăratul conducător al țării a fost generalul Ioan Antonescu. Gestul lui Mihai de a accepta întoarcerea armelor împotriva Germaniei a fost un act prin care cel de al doilea Război mondial s-a încheiat în 1945.
A urmat apoi instaurarea Guvernului dr. Petru Groza în 6 martie 1945, perioada de instaurarea a precomunismului, când regele Mihai I intră în grevă regală, refuzând să semneze actele elaborate de Parlament. Renunță la greva regală, doar după ce i se promite că se vor organiza alegeri democratice în România. Simulacrul alegerilor din 1946 au adus, prin complicitatea SUA și Angliei, la putere PCR, care a câștigat alegerile în mod fraudulos cu 75%, în defavoarea partidelor istorice PNL și PNȚCD. Atunci sunt arestați Iuliu Maniu și Gheorge Brătianu, iar la 30 decembrie regele este forțat să renunțe la tron, sub amenințarea împușcării celor 1.000 de studenți, care participaseră la un miting promonarhic. Regele pleacă într-un lung exil în Elveția, fiind un model de trai auster, împreună cu Regina Ana și cele 5 fiice ale sale. Este, rînd pe rînd fermier și pilot, meserii prin care-și câștiga existența. În 1956 se întoarce în Elveția și apoi în Anglia. După 1990 încearcă să revină în țară, dar regimul Iliescu și cele 84 de partide politice n-au manifestat dorința de reinstaurare a monarhiei. După 2001 i se restituie o parte din avere dar nu și puterea de a conduce, în ciuda insistențelor organizațiilor promonarhice din România.
Dascălii, organizați în Asociația Profesorilor de Istorie, creionează în toate școlile acțiuni de cunoaștere a rolului monarhiei în dezvoltarea României Moderne și au inițiat diverse activități de cunoaștere a adevărului despre viața exemplară a Regelui Mihai I. La Colegiul Național ”Roman Vodă” există un calendar legat de marcarea centenarului Marii Uniri, când, în 2018 se vor organiza și excursii tematice de vizitare a castelului Peleș și a mormântului Regelui, de la Curtea de Argeș.
