Superstiții și tradiții de toamnă. Când și de ce nu ar fi bine să mănânci fructe închise la culoare sau să dormi târziu

Perioada următoare aduce o serie de sărbători religioase, care sunt însoțite de tradiții și superstiții interesante, de care se mai ține cont în unele zone ale țării. Sunt obiceiuri legate de anotimp, lucrările câmpului, dar și de hrană, odihnă și vreme.

„Sfânta Vineri de Toamnă”

În fiecare an, pe 14 octombrie, creștinii ortodocși o sărbătoresc pe Sfânta Parascheva. În această zi se ţine post, nu se munceşte şi în tradiţia românească este ziua în care se prezice starea vremii. Este cunoscută şi ca „Sfânta Vineri de Toamnă”.

Unii cercetători consideră că „Sfânta Vineri” provine din cultul zeiţei romane Venus, care în mitologia romană era zeiţa justiţiară.

Şi în mitologia românească, „Sfânta Vineri” este o divinitate intransigentă, justiţiară, fiind imaginată în chip de văduvă foarte bătrână şi aducătoare de năpastă, iar când devine ocrotitoare, poartă chipul unei bătrâne veghetoare la sănătatea oamenilor şi la fertilitate.

În popor, Sfânta Parascheva este percepută ca fiind „mare la trup şi urâtă la chip”, dar cu un suflet bun, pentru că-i fereşte pe oameni de boli, de grindină, trăsnet şi pe copii îi apără de deochi.

În această zi nu se mănâncă de dulce, nu se lucrează şi se dă de pomană pentru sufletele celor adormiţi. La ţară, în această zi, bătrânii nu făceau nici focul în sobă, pentru a nu atrage asupra casei lor nenorociri.

În tradiţie se spune că fetele care cos şi care spală în ziua Sfintei Parascheva vor rămâne nemăritate.

Cu toate că este o zi în care se ţine post, fructele închise la culoare şi pepenele roşu nu se consumă în această zi, pentru că amintesc de sacrificiul martiric.

Tot în această zi, se prezice vremea. Se spune că dacă este o zi frumoasă sau mohorâtă, la fel vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Şi ciobanii anticipează vremea în funcţie de mioarele lor, dacă acestea stau adunate una lângă cealaltă, este semn că va urma o iarnă grea.

26 octombrie – Sfântul Dumitru

Sfântul Dimitrie este protectorul iernii pastorale. Se spune că, în funcție de hărnicia oamenilor, acesta le va da o iarnă blândă sau una năprasnică.

În tradiția populară, Sfântul Dumitru usucă toate plante și dezfrunzeşte codrul, fiind cel care descuie iarna. De asemenea, există credința că pe 26 octombrie, căldura întră în pământ și gerul începe să îşi arate colții.

În 26 octombrie este ziua în care ciobanii află cum va fi iarna. Aceștia își așează cojocul în mijlocul oilor și așteaptă să vadă ce oaie se va așeza pe el. Dacă se va culca o oaie neagră, iarnă va fi bună, iar dacă se va culca o oaie albă, iarnă va fi aspră.

Alţii spun că dacă dimineața se va trezi întâi o oaie albă și va pleca spre sud, iarna va fi grea; dacă se va trezi o oaie neagră și va pleca spre nord, iarna va fi ușoară.

Cei care nu dorm până după ora 12 noaptea vor fi mahmuri tot anul, iar cei care se culcă mai devreme de 12 vor fi norocoşi şi energici în următoarele 12 luni.

Se spune că de Sfântul Dumitru femeile nu au voie să se machieze, coafeze sau să facă “parada modei”. Ar risca un an dificil în casă şi în relaţia cu soţul.

Nu se spală haine şi nu se coase. O altă lege ce trebuie respectată în ziua Sfântului Dumitru are legătură cu treburile casnice. Nu ai voie să speli haine şi nici să prepari mâncare la cuptor.

8 noiembrie – Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil 

Cunoscuţi drept conducătorii oştilor de îngeri, aceştia sunt patronii spirituali ai Jandarmeriei Române. Sunt reprezentaţi purtând săbii, ca simbol al biruinţei, şi sunt călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai. Se spune că fac trecerea de la venerarea sfinţilor şi a moaştelor la cultul îngerilor.

Sfântul Arhanghel Mihai înseamnă în limba ebraică, „Cine este ca Dumnezeu?”.

Sfântul Arhanghel Gavriil înseamnă în limba ebraică, „bărbat-Dumnezeu”.

De Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt strict interzise îndeletnicirile casnice, cine nu se spune acestei reguli fiind sortit să aibă parte de mare chin înaintea morții.

Pentru ca atât Sfântul Mihail, cât și Sfântul Gavriil sunt văzuți ca păzitori ai oamenilor de la naștere până la moarte, în credința populară se spune că ziua de 8 noiembrie este cea mai nimerită pentru a aprinde o lumânare, pentru a fi călăuzit spre Rai în viața de Apoi. Aceasta, pentru că, potrivit folclorului, cei doi sfinți participă și la Judecata de Apoi.

Totodată, Arhanghelii sunt considerați în regiunile de munte drept ocrotitori ai oilor, așa ca în această zi, se face o turtă din făină de porumb, simbol al fertilității. Dacă turta cade cu fața în sus, atunci ciobanii vor avea parte de miei, dacă ea cade cu fața în jos, atunci înseamnă că oile vor fi sterpe.

În sâmbăta dinaintea zilei Sfinților Mihail și Gavriil se fac praznice pentru pomenirea morților, iar finii merg la nași cu colaci. Ziua de 8 noiembrie mai este numită „Năpustitul areților” sau „Vara Arhanghelilor„ care ține doar o zi.

Cunoscută în popor sub numele de  Vovidenia sau Ovidenia, aminteşte de momentul în care Fecioara Maria a fost adusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la Templul din Ierusalim.

În popor, Vovidenia, ziua Intrării Maicii Domnului în Biserică, este considerată a fi o zi magică. În această zi se fac previziuni referitoare la oameni şi la vreme. Numele de Vovidenie provine din slavonă şi se traduce „ceea ce se face văzută”. În tradiţia populară, în ziua se Vovidenie se deschid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor.

Se spune că aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi toată iarna.