October 16, 2021

14 octombrie – Sărbătoarea „Sfânta Parascheva”- ”Sfânta Vineri de Toamnă”: Semnificaţii, obiceiuri tradiţionale și superstiții

În data de 14 octombrie a fiecărui an se celebrează Sfânta Parascheva, cunoscută popular ca „Sfânta Vineri de Toamnă”. În această zi se ţine post, nu se munceşte şi în tradiţia românească este ziua în care se prezice starea vremii. 

Joi, creştinii ortodocşi o sărbătoresc pe Sfânta Parascheva, protectoarea Moldovei.

Numele Cuvioasei înseamnă în limba greacă „Vineri”, iar unii cercetători consideră că „Sfânta Vineri” provine din cultul zeiţei romane Venus, care în mitologia romană era zeiţa justiţiară.

Şi în mitologia românească, „Sfânta Vineri” este o divinitate intransigentă, justiţiară, fiind imaginată în chip de văduvă foarte bătrână  şi aducătoare de năpastă, iar când devine ocrotitoare, poartă chipul unei bătrâne veghetoare la sănătatea oamenilor şi la fertilitate.

Viaţa Sfintei Parascheva

Sfânta Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol (Instanbul-ul de astăzi).

Se spune că, pe cand avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit într-o biserică cuvintele Mântuitorului: „Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34).

Aceste cuvinte o fac să-şi dăruiască hainele sale săracilor.

După o vreme, se retrage în pustie. Urmând sfaturile unor vieţuitori aleşi, se îndreaptă spre ţinutul Pontului, oprindu-se la mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va rămâne cinci ani.

De aici a plecat spre Ţara Sfântă, în dorinţa de a-şi petrece restul vieţii în locurile sfinte. După ce a vazut Ierusalimul, s-a aşezat într-o mănăstire de călugăriţe în pustiul Iordanului.

Din puţinele ştiri privitoare la viaţa ei, aflăm că într-o noapte, pe când avea 25 de ani, un înger i-a spus, în vis, să se reîntoarcă în locurile părinteşti. Sfântul Varlaam scrie în Cazania sa:

„Să laşi pustia şi la moşia ta să te întorci, ca acolo ţi se cade să laşi trupul pământului şi să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”.

Sfânta a fost îngropată ca o străină, iar moaştele i-au fost descoperite ulterior, când unor creştini li s-a arătat în vis sfânta care le-a zis să-i dezgroape osemintele pământeşti.

Sfânta Parascheva – Tradiţii şi obiceiuri care se ţin în această zi

În popor, Sfânta Parascheva este percepută ca fiind „mare la trup şi urâtă la chip”, dar cu un suflet bun, pentru că-i fereşte pe oameni de boli, de grindină, trăsnet şi pe copii îi apără de deochi. De aici, de la această percepţie, i se mai spune şi Sfânta Vineri.

În această zi nu se mănâncă de dulce, nu se lucrează şi se dă de pomană pentru sufletele celor adormiţi. La ţară, în această zi, bătrânii nu făceau nici focul în sobă, pentru a nu atrage asupra casei lor nenorociri.

Fetele care cos și spală de Sf. Parascheva rămân nemăritate

În tradiţie se spune că fetele care cos şi care spală în ziua Sfintei Parascheva vor rămâne nemăritate.

Cu toate că este o zi în care se ţine post, fructele închise la culoare şi pepenele roşu nu se consumă în această zi, pentru că amintesc de sacrificiul martiric.

Tot în această zi, se prezice vremea. Se spune că dacă este o zi frumoasă sau mohorâtă, la fel vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Şi ciobanii anticipează vremea în funcţie de mioarele lor, dacă acestea stau adunate una lângă cealaltă, este semn că va urma o iarnă grea.

Numită „luminătoarea casnică a Moldovei”, ea este cea mai bătrână sfântă dintre surorile ei, care protejează femeile căsătorite şi pe care le ajută la naştere, care căsătoreşte fetele şi poartă de grijă animalelor sălbatice.

Imaginaţia populară nu cunoaşte limite atunci când vine vorba de Sfânta Parascheva, astfel că, în popor se credea că aceasta  ar poseda la curţile ei un căţel de pază cu trup de fier şi dinţi de oţel, numită în mituri Leica-Boldeica.

Oamenii din popor credeau că aceasta umblă îmbrăcată în alb sau, negru şi locuieşte în munţi, în păduri sau în ostroavele mării, în cer, în lumea cealaltă.

Fie că vorbim de Cuvioasa Parascheva făcătoarea de minuni din Calendarul Ortodox sau de Sfânta Vineri din popor, sfânta are o influenţă foarte mare asupra conştinţei poporului român.

Astfel că,  an de an, hramul acesteia transformă Iaşiul în cel mai mare centru de pelerinaj din ţară, credincioşii înălţând rugăciuni pentru sănătate şi pace la racla cu moaştele acesteia.

Sfânta Parascheva 2021: Blestemul care protejează moaștele Cuvioasei

Creștinii ortodocși din România o cinstesc în data de 14 octombrie pe Sfânta Parascheva. Un pelerinaj cu zeci de mii de creștini se organiza în fiecare an la Iași, locul unde se află moaștele Cuvioasei Parascheva, de peste 300 de ani. În acest an, din cauza pandemiei pelerinajul a fost anulat.

Cunoscută și ca ”Sfânta Vineri”, Sfânta Cuvioasa Parascheva este considerată stăpână peste lumea femeilor, dar și apărătoarea călătorilor, păsărilor și animalelor.

Se spune că alină suferința, îi mângâie pe cei intristați și-i izbăvește pe cei deznadăjduiți.

Tradiții și superstiții la sărbătoarea din 14 octombrie

În ziua de 14 octombrie, când este sărbătorită Sfânta Parascheva, se mai spune că nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce.

Foarte populară în rândul românilor, Sfânta Parascheva provine din cultul zeiței romane Venera (latinescul „venere“ înseamnă „ziua săptămânii dedicată lui Venus“), zeița frumuseții și a dragostei.

Întrucât vestea despre minunile Sf. Parascheva se răspandise în toată țara, ea a fost numită Vinerea Mare de toamnă sau Vinerea celor 12 vineri. De altfel, onomasticul grec „paraskevi“ înseamna „a cincea zi a săptămânii, vineri“.

Sfânta Vineri era considerata stăpână peste lumea femeilor, îndeletnicirile acestora (cusutul, torsul, țesutul) fiind controlate de ea. Considerată apărătoarea călătorilor, păsărilor și animalelor, ea dăruia și frumusețe fetelor care o ascultau.

În cinstea Sfintei Vineri, femeile nu torceau, nu spălau rufe și nu făceau pâine vinerea, pentru a nu fi orbite și lăsate vaduve (Sfânta fiind vaduvă).
Mai erau interzise spălatul pe cap, împrumutatul din casă și petrecerile.

Sfânta Cuvioasă Parascheva- unde s-a născut și cum a trăit

Sfânta Parascheva s-a născut la începutul secolului al XI-lea, în satul Epivat, nu departe de Constantinopol, din părinți bogați și binecredincioși.

La vârsta de 10 ani, auzind în biserică cuvintele „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34), răspunde imediat îndemnului și își schimbă hainele cu îmbrăcămintea unui cerșetor.

Decide să-și părăsească părinții pentru Hristos, înainte de a împlini 20 de ani. Ajunge la Constantinopol, unde ia învățătura unor călugări, cu viața duhovnicească.

La sfatul acestora, merge la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va sta cinci ani.

De aici a pleacă spre Țara Sfântă, în dorința de a-și petrece restul vieții în aceste locuri. După ce vede Ierusalimul, se stabilește într-o mănăstire de călugărițe în pustiul Iordanului.

Se spune că, într-o noapte, la vârsta de 25 de ani, un înger i-a spus în vis că trebuie să se reîntoarcă în locurile părintești.

Parascheva revine în Epivat fără să spună cuiva cine este și de unde vine.

După alți doi ani de nevoință, la vârsta de 27 de ani, trece la cele veșnice. A fost îngropată ca o străină, aproape de mare.

Cum a ajuns trupul Sfintei Parascheva dintr-o groapă de pe malul mării într-o biserică din Kallicrateia

După câțiva ani, valurile au adus la țărm trupul neînsuflețit al unui marinar. Un sihastru care viețuia în acele locuri i-a rugat pe câțiva creștini să-l îngroape. Aceștia, în timp ce săpau, au descoperit un trup neputrezit.

Nu au dat importanță acestui lucru și au pus alături de el și trupul marinarului.

Dar în noaptea următoare, unuia dintre creștinii care săpaseră groapa, cu numele Gheorghe, i s-a arătat în vis Cuvioasa Parascheva și i-a poruncit să ia trupul ei și să-l așeze la loc de cinste.

Astfel, trupul Sfintei Parascheva a fost dus în biserica „Sfinților Apostoli” din Kallicrateia.

Moaștele Sfintei Parascheva. Cum au ajuns în România

Moaștele Sfintei Parascheva au ajuns în țara noastră în anul 1641, după ce au fost prezente în mai multe locuri. Au fost așezate pe 13 iunie 1641 în biserica „Sfinții Trei Ierarhi”, din Iasi.

În anul 1884, când biserica mănăstirii intră într-un proces de consolidare, sfintele moaște ajung în paraclisul mănăstirii, iar peste câțiva ani în Catedrala mitropolitană din Iași.

În martie 1944, sunt duse la Mănăstirea Ciorogârla de lângă București, din cauza ofensivei sovietice în Moldova.

Pe 27 octombrie 1944, moaștele au fost așezate lângă cele ale Sfântului Dimitrie Basarabov în catedrala din București și readuse în Catedrala mitropolitană din Iași, pe 26 noiembrie 1944.

Moaştele Sfintei Cuvioasa Parascheva nu sunt intacte în racla la care milioane de credincioși s-au închinat și se închină de-a lungul anilor la Catedrala Mitropolitana din Iasi.

Din trupul Sfintei s-au luat de la început tălpile, care au rămas la Patriarhia Ecumenica din Constantinopol și care se afla în prezent la Biserica „Sfintii Împărati Constantin si Elena”, din Istanbul.

Dupa cum a confirmat si Mitropolia Moldovei si a Bucovinei, Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva se află la Iași din anul 1641 si încă de la început au fost sigilate de domnitorul Vasile Lupu si de Mitropolitul Varlaam, nefiind deschise niciodată de atunci.

Blestemul înstrăinării moaștelor Cuvioasei Parascheva

Tot atunci s-a pus și un blestem prin care sunt afurisiti (blestemati) cei care ar îndrazni să înstrăineze fragmente din Sfintele Moaste. „Aceasta interdictie ramane neschimbată”, a precizat Mitropolia Moldovei.

De la sosirea lor, Moaștele au fost protejate de blestem, iar călugării Catedralei spun ca acestea se află într-un giulgiu în care au fost înfășurate de când au fost aduse, scrie crestinortodox.ro.

Acest giulgiu este dintr-o pânză de in, ros de trecerea anilor, și care are înscris pe el, ca un sigiliu, blestemul lui Vasile Lupu și al Mitropolitului Varlaam: „Blestemat sa fie cel care va împrăstia vreodată Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva”.

Tradiții și obiceiuri de Sfânta Parascheva. Ce nu e bine să faci

  • De Sfânta Parascheva se poate prezice vremea: dacă ziua de 14 octombrie este frumoasă sau mohorâtă, tot aşa vor fi şi celelalte sărbători de peste an.
  • Dacă zilele de toamnă de până acum nu au fost ploioase, este semn că iarna se va lăsa curând.
  • De Sfânta Parascheva, încep pregătirile pentru iarnă şi se obişnuieşte să se cumpere cojoace şi pături.
  • De Sfânta Parascheva nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce şi nu se mănâncă de dulce.
  • La ţară, bătrânii nu făceau nici focul de Sfânta Parascheva pentru a nu atrage nenorocul asupra casei.
  • Nu se lucrează, nu se spală şi nici nu se coase, altfel te alegi cu negi la mână sau cu boli de ochi și de cap. Potrivit credinţelor populare, fetele care cos și spală în această zi rămân nemăritate. Fetele ţineau la această superstiţie pentru a rămâne cinstite, iar bătrânii, pentru belşug.
  • Sfânta Parascheva apare în vise şi împărtăşeşte leacuri populare celor bolnavi sau îi atinge cu toiagul pe cei care nu respectă avertismentele ei.
  • De Sfânta Parascheva se dă de pomană pentru adormiți.
  • În ziua de sărbătoare nu se mănâncă fructe închse la culoare și pepene roșu, căci ele amintesc de sacrificiul martiric.
  • De Sfânta Parascheva se fac rugăciuni către aceasta și Sfintele Moaște pentru o viață mai curată și mai bună.

Părintele Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, afirma într-o predică: ”O citire sau o ascultare atenta a Acatistului ei ne arata in ce fel este ea „mult folositoare”‘.

Sfânta Cuvioasa Parascheva alină suferinta, mângâie pe cei întristati, izbăveste pe cei deznădăjduiti (Icos 1). Sfânta Cuvioasa Parascheva ocrotește și izbăveste de boli, de spaimă si de pagube (Icos 6).

Acatistul Sfintei Parascheva

Pe data de 14 octombrie, atunci când o prăznuim pe Sfânta Cuvioasă este bine să rostim Acatistul Sfintei Parascheva, Sfânta cunoscută drept ocrotitoarea Moldovei și nu numai. Se spune că Acatistul Cuvioasei Parascheva aduce noroc și spor în casă.

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin. Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție !

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție ! Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție !

Împărate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevărului,

Care pretutindenea eșți și toate le împlinești,

Vistierul bunătăților și datatorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi ! Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi !

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi ! Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor.Amin.

Preasfanta Treime, miluiește-ne pe noi.

Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre.

Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care eșți în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer și pe pământ.

Pâinea noastră cea spre ființă, da ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispita, ci ne izbăvește de cel rău.

Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinților Părinților noștri și ale tuturor Sfinților, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin.

ȘtiiCă?

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.