Dental Alliance
February 5, 2023

Deputat PNL Mara Calista: Vocea femeilor trebuie să se facă resimțită la toate nivelurile

YRY Residence

Acoperisul1

 

”Declarația Parlamentului privind consolidarea egalității de șanse în România” a fost adoptată luni, 12 decembrie, de parlamentari, cu 235 de voturi pentru, în cadrul unei ședințe comune a Senatului și Camerei Deputaților.

 

Cu această ocazie doamna deputat PNL Mara Calista a avut un discurs prin care a punctat o serie de realități ale României de azi, care au dus la necesitatea adoptării acestei declarații.

 

După atâția ani, egalitatea de șanse ar trebui să fie un truism în România, având în vedere multiplelele legi care guvernează acest domeniu (202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați), însă, din păcate, realitatea este cu totul alta.

 

Prezenta declarație pe care sper să o adoptăm astăzi cu unanimitate, face referire la un set de probleme și neajunsuri în România, asupra cărora o să vă rog să îm permiteți să detaliez și să vă ofer chiar câteva cifre îngrijorătoare. 

 

Violența împotriva femeilor este un flagel încă prezent în multe zone din țara noastră. Și nu, nu are nici culoare politică, nici etnie, nici sex, căci violența este îndreptată și asupra bărbaților, însă în peste 70% din cazuri este îndreptată împotriva femeilor și fetelor. Potrivit datelor Centrului Filia pentru anul 2021, au fost sesizate aproximativ 30.000 de fapte de loviri sau alte violențe în familie, au fost emise 10.336 de ordine de protecție (din care 28% au fost încălcate), 237 de de femei și fete au fost victime ale violului în familie și au fost înregistrate 392 de cazuri de hărțuire.

 

În ultimii 8 ani, 426 de femei și fete au fost ucise de un membru al familiei!

 

Ce am reușit să facem, mai târziu decât a fost cazul, a fost să introducem prin lege monitorizrea cu brățări electronice. E drept, avem în prezent doar un proiect pilot, însă mă uit la colegii mei miniștri, la domnul prim-ministru și îmi doresc ca cifre, precum cea de mai sus (426 de femei ucise) să rămână doar aminirea tristă a unor tragedii ce puteau fi evitate.

Ce avem de făcut? Avem nevoie de personal calificat, care să recunoască cazurile de violență și abuz și care să știe cum să intervină, dar mai ales cum să protejeze victimele. La finalul zilei, acestea își doresc să fie independente financiar, (re)integrate în câmpul muncii, protejate și consiliate pentru a depăși această traumă.

O altă temă stringentă a zilelor noastre este cea a nerespectării drepturilor reproductive.

 

Am văzut recent, atât în Polonia, cât și în SUA, decizii care au șocat: interzicerea avortului și poziționări radicale cu privire la dreptul pe care fiecare femeie îl are asupra propriului corp. Acestea sunt teme care nu ar trebui să mai facă obiectul dezbaterilor publice, mai ales în România, țară care a trecut printr-un fenomen tragic, respectiv prin perioada decrețeilor. Peste 10.000 de femei au murit în cei 23 de ani în care avortul a fost incriminat, iar multe au trecut prin traume greu de imaginat.

 

Sper ca România să învețe din propriile greșeli și mai sper ca drepturi elementare, precum dreptul la fertilitate și dreptul la a decide asupra corpului nostru, noi, femeile, să nu facă deloc obiectul vreunei noi dezbateri, nici în viitorul apropiat și nici în cel îndepărtat!

 

O altă temă extrem de importantă și încă de actualitate este cea a diferențelor salariale între femei și bărbați. Deși sunt mai multe femei care au studii superioare, există domenii clar dominate de bărbați (în speciale cele decizionale, fie că vorbim despre spațiul public sau cel privat), iar femeile activează preponderent în domenii mai prost plătite, care în general au legătură cu sistemul de îngrijire sau cel educațional. Am putea spune că este ironic chiar faptul că avem pretenția ca femeile să ne învețe copiii să fie cei mai buni și să crească exemplar dar le plătim mai prost pentru aceste servicii.

 

O posibilă explicație este ceea ce numim dubla zi de muncă. În România, femeile care sunt și mame pentru că au ales și și-au dorit asta, se confruntă cu o lipsă clară a implicării partenerului în creșterea și educația copiilor, dar și o lipsă a infrastructurii din partea statului. Mă refer aici, desigur la suficiente creșe și grădinițe. Astfel că după o zi de muncă, femeile ajung acasă și încep serviciul casnic, acela unde, din păcate, într-un sens peiorativ suntem trimise în marea majoritate a timpului: la cratiță sau la crescut copii. Ați putea spune că în România anului 2022 nu mai există expresii de genul oameni și femei, însă realitatea cruntă ne arată că mentalitățile sunt cel mai greu de schimbat.

 

Aceleași mentalități sunt greu de schimbat și dacă aducem în spațiul public referiri la adoptarea cadrului legislativ privind introducerea cotelor de gen. Da, mulți vor spune că discriminarea pozitivă nu rezolvă lucrurile. Tot noi, MULTE, vom spune că altfel nu avem nicio șansă. Într-o țară în care femeile reprezintă 51%, politicile publice sunt creionate de peste 80% bărbați. Teme precum violența de gen, inegalitățile salariale, drepturile reproductive ale femeilor, dubla zi de muncă, sunt legiferate de cei care nu sunt și nu vor fi niciodată beneficiari direcți ai acestor schimbări și neajunsuri. În prezent, sunt doar 17% femei în Parlamentul României, iar în Guvernul României, 2 femei ministru din 22 de portofolii, și acelea în domenii puternic feminizate (Educația și Familia).

 

Eliminarea inegalităților de reprezentare politică trebuie să se producă la toate nivelurile, pentru că vocea femeilor trebuie să se facă resimțită la toate nivelurile. 

 

Nu am fost niciodată o adeptă a poziționărilor radicale și nu am militat doar pentru existența femeilor în vreun domeniu sau altul. Sunt o susținătoare a parteneriatului în familie, acel parteneriat înțeles atât în interiorul familiei, unde am ales amândoi să ne împărțim responsabilitățile casnice sau cele ale creșterii copiilor, dar mai ales a parteneriatului în câmpul muncii. Echipele mixte întotdeuna au funcționat mai bine pentru că astfel, paleta de nevoi a fost satisfăcută prin implicarea ambelor sexe în forul decizional.

 

Stimate colege și stimați colegi, dar mai ales stimați colegi,

 

Vă îndemn și vă rog să nu vă fie frică de noi, dar nici să nu ne subestimați. Suntem tot noi, acele soții iubitoare, suntem tot noi, acele mame devotate, dar suntem tot noi și acele fete și femei care am investit timp, energie, cunoștințe și pasiune pentru a avea o carieră, iar asta nu ne face deloc mai slabe, ci ne întărește încrederea că suntem mai puternice, împreună, cu fiecare zi care trece”

 

Declarația integrală se regăsește aici: https://www.cdep.ro/pdfs/oz/20221212_declaratie.pdf

                                                                                                                  

 Deputat PNL Mara Calista

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Share via
Copy link
Powered by Social Snap