Rusalii 2022: Pogorârea Sfântului Duh, ziua de naștere a bisericii creștine. Tradiții, obiceiuri. Ce nu e bine să faci în 12 iunie

La 50 de zile după Sărbătoarea Sfintelor Paști, în fiecare an, creștini ortodocși sărbătoresc Rusaliile. În acest an, sărbătoarea este în zilele de 12 și 13 iunie (când este Pogorârea Sfântului Duh).

Rusaliile (din latina vulgară – în napolitană se folosește „Pasca rusata” (Paștele trandafirilor), iar în aromână („Arusaľi”), cunoscute și drept Pogorârea (coborârea) Sfântului Duh / Sfântului Spirit reprezintă o sărbătoare creștină importantă, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paști.

În 2022, Rusaliile se sărbătoresc de către creștinii ortodocși în 12 și 13 iunie.

De Rusalii este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret.

Potrivit scrierilor Noului Testament (Faptele Apostolilor 2, 1-11), acest eveniment a avut loc în ziua rusaliilor evreiești (Șavuot), la 50 de zile de la învierea lui Iisus din Nazaret.

Se spune că, dacă ai conflicte în aceste zile de sărbătoare, vei avea probleme de sănătate.

Rusaliile – ziua de naștere a Bisericii

La zece zile după Înălțarea lui Hristos, respectiv la 50 de zile de la Învierea Sa, în toate bisericile ortodoxe se prăznuiește Cincizecimea sau Pogorârea Sfântului Duh, potrivit crestinortodox.ro.

Pogorârea Sfântului Duh este ziua de naștere a Bisericii.

În aceasta zi, în urma cuvântării însuflețite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creștinism circa 3.000 de suflete, care au alcătuit cea dintâi comunitate creștină din Ierusalim (Fapte II, 41), nucleul Bisericii de mai târziu.

Duminica Cincizecimii sau a Pogorârii Sfântului Duh, numită în popor și Duminica mare, este sărbatoarea anuală a Pogorârii Sfântului Duh peste Sfinții Apostoli, eveniment pe care ni-l istorisesc Faptele Apostolilor (II, 1-4) și cu care se încheie descoperirea față de lume și de creație a lui Dumnezeu, Cel în treime.

Rusaliile sunt cea mai veche sărbătoare creștină, împreună cu cea a Paștilor, fiind prăznuită încă din vremea Sfinților Apostoli, ca o încreștinare a sărbătorii iudaice corespunzătoare.

Despre ea amintesc și Sf. Apostol Pavel (1 Cor. XVI, 8) și Sf. Luca (Fapte XX, 16). E numărată și în Constituțiile Apostolice, printre sărbătorile în care sclavii se cuvine să fie eliberați de muncile obișnuite.

Până către sfârșitul secolului IV și începutul secolului V Cincizecimea era o dublă sărbătoare: a Înălțării Domnului și a Pogorârii Sfantului Duh, așa cum o descrie, de altfel, încă din prima jumătate a secolului IV, Eusebiu din Cezareea.

Ce nu ai voie să faci de Rusalii

Rusalii provine din latinescul “rosalia”, care semnifică sărbătoarea trandafirilor, dar reprezintă în același timp și fetele împăratului Rusalim, despre care se spune că aveau puteri magice și seduceau oamenii.

De asemenea, se spunea că acestea îi pedepsea pe cei care nu credeau în puterile lor.

Se mai spune că Rusaliile sunt spiritul morților care, după ce sufletele lor au părăsit mormintele la Joimari și au petrecut Paștile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ.

Creștin ortodocșii susțin că de Rusalii există o serie de superstiții, pe lângă obiceiurile tradiționale.

Opt lucruri pe care nu trebuie să le faci sub nicio formă de Rusalii:

• Nu este bine să mergi la câmp, se spune că ielele te pot prinde și pedepsi
• Nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii și întunecate, pentru că te poți întâlni cu spiritele rele
• Nu se lucrează de Rusalii, pentru că cei care lucrează vor fi pedepsiți de Iele, deoarece nu cinstesc și nu prețuiesc ziua cum trebuie
  9 săptămâni de la Rusalii,
• Nu se vor culege ierburi de leac
• Nu este bine să te cerți de Rusalii, pentru că vei avea probleme de sanatate
• Să nu mergi „la scaldă” în ziua de Rusalii, fiindcă este pericol mare de înec!
• Să nu te urci în arbori sau în locuri înalte şi nici să călătoreşti departe de casă.
• Dacă în noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau dacă te vei duce la fântână, vei cădea sub puterea Ielelor, deci este indicat să eviți să faci aceste lucruri.

Rusalii 2022: de ce sărbătoarea este întotdeauna duminica

Până către sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al V-lea, Cincizecimea era o dublă sărbătoare: a Înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfântului Duh.

Ulterior, sărbătoarea a fost separată, Cincizecimea rămânând numai ca Pogorâre a Duhului Sfânt.

Sărbătoarea cade întotdeauna duminica, la zece zile după Înălţare şi la 50 de zile după Paşte.

Rusaliile reprezintă, totodată, sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, pentru că, în aceeaşi zi, în urma cuvântării Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.

Potrivit mărturiilor apostolilor, Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, i-ar fi umplut de darurile sale pe aceştia.

Pentru început, apostolii au căpătat puterea de a vorbi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci.

Spre mirarea multor oameni aflaţi în Ierusalim, cei 12 au început să facă învăţătura Mântuitorului în diferite limbi, deşi aceşti ucenici erau cunoscuţi de mulţi dintre cei prezenţi ca fiind evrei simpli, în niciun caz preocupaţi de învăţarea limbilor străine.

Apoi, apostolii au ieşit în toată lumea, săvârşind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor şi aducând la credinţă de la oameni simpli la împăraţi.

Începutul a avut loc chiar în acea zi a Pogorârii Duhului Sfânt, când, în urma predicii apostolului Petru, 3.000 de „suflete” au crezut în Hristos, alcătuind prima comunitate creştină.

Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt a fost numită, în româneşte, Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor.

Creştinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta de dinaintea Rusaliilor una din zilele de pomenire generală a morţilor.

În unele zone ale ţării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori, cu un colac deasupra, pentru pomenirea morţilor. În duminica Rusaliilor se împart farfurii frumos împodobite, pentru vii.

Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh

Sărbătoarea pogorârii Duhului Sfânt mai este cunoscută ca Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor.

Creştinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta dinaintea Rusaliilor una dintre zilele de pomenire a morţilor.

În unele zone ale ţării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori şi cu un colac deasupra, pentru pomenirea morţilor.

În duminica Rusaliilor, se împart farfurii frumos împodobite pentru cei vii.

Întrucât Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh sunt într-o legătură nemijlocită, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii Sfintei Treimi, sărbătoarea Rusaliilor având astfel două zile.

Rusaliile în credința populară

În credinţa populară, Rusaliile reprezintă spiritele morţilor, numite în popor Iele sau zâne rele.

Cuvântul Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizează sărbatoarea trandafirilor, dar reprezintă şi fetele împăratului Rusalim, despre care se credea că aveau puteri magice şi seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau.

În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ şi încep să facă rele oamenilor.

Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat diferite nume: iele, zâne sau frumoase.

Există superstiţia că aceste spirite stau pe lângă izvoare şi pot, prin cântecele lor, să ia minţile oamenilor şi să-i îmbolnăvească.

Boala seamană, se spune în popor, cu o transă ce nu poate fi înlăturată decât de puterea dansului căluşarilor.

Rusalii 2022: Tradiţii şi obiceiuri

De Rusalii, se leagă şi alte tradiţii şi obiceiuri, care diferă de la o regiune la alta.

În unele zone, oamenii îşi împdobesc casele şi gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alunga răul şi bolile.

Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare: se crede că teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor.

Flăcăii le aduc din păduri, după care se sfinţesc la biserică, iar credincioşii le iau acasă şi le pun la icoane.

Ramurile de tei, soc sau mure sfinţite de Rusalii se folosesc ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se spune că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare.

În ziua de Rusalii, creștinii ortodocși respectă o mulțime de tradiții, iar printre acestea se numără numitul udatul nevestelor, care se practică în Ardeal. Se spune că acestea trebuie stropite cu apă pentru a fi sănătoase tot restul anului.

Rusaliile, zile libere în România şi în alte ţări

Lunea Rusaliilor este zi nelucrătoare în România, Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Luxemburg, Ţările de Jos, în unele cantoane din Elveţia, în Madagascar, Norvegia, Portugalia, Senegal, Ungaria şi Togo.

Tradiții de Rusalii – Împănatul boului și Udatul nevestelor

O altă tradiție de Rusalii poartă numele de Împănatul boului.

Mai mulți credincioși defilează pe ulitele satului, iar personajul principal este un bou împodobit cu mai multe ornamente din flori.

Preotul trebuie să-l sfințească când oamenii ajung în fața bisericii, după care îi va cinsti pe aceștia cu băutură.

Boul va fi eliberat, iar o fată va trebui să-l stăpânească, după care să ocolească masa de trei ori.

Potrivit tradiției, tânăra se va căsători anul următor.

În Oltenia, cel mai popular obicei este Dansul Călușarilor, care este considerat a fi un joc tămăduitor, aducător de noroc și de sănătate.

În a doua zi de Rusalii, călușarii, grupați în cete de 7-8, vor porni să colinde din casă în casă, pentru a alunga spiritele rele.

În unele regiuni, oamenii își împodobesc gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop, pentru ca răul și boala să fie alungate.

Se crede că teiul apără gospodăriile de grindină sau de duhurile rele.

În tradiția populară se spune că ramurile de soc, tei sau mure, folosesc ca leacuri pentru tot restul anului.

În unele zone, femeile fac descântece pentru alungarea Ielelor, iar uşile se ung cu usturoi, pentru că se crede că aşa va fi păzită casa de rele şi ghinion tot restul anului.

Spiritele rele se mai alungă prin ritualuri gălăgioase şi pocnituri cu ramuri de tei.

În unele gospodării se prepară unsori care se dau pe ugerele vacilor, pentru a le spori laptele.

Tot de Rusalii, în Ardeal există obiceiul cunoscut ca “udatul nevestelor”, când femeile sunt stropite cu apă pentru a fi sănătoase şi frumoase tot restul anului.

În anumite zone se spune că dacă de Rusalii este timp frumos atunci toată vara va fi frumoasă şi rodnică.

Superstiţii de Rusalii

Legendele spun că Ielele sau Rusaliile sunt fiinţe fantastice, care umblă prin văzduh şi pot lua minţile oamenilor dacă nu respectă ziua.

Rusaliile, cunoscute sub diferite nume – iele, zâne, şoimane, împărătesele-văzduhului, ursoaice – umblă îmbrăcate în alb, iar locurile în care dansează rămân arse şi neroditoare.

Se spune că Rusaliile răpesc uneori un tânăr frumos ca să joace cu el, apoi îl eliberează, dar acesta nu trebuie să spună ce a văzut, pentru că altfel ar putea fi pedepsit.

În unele sate, oamenii cred că în zilele de Rusalii nu este bine să mergi la câmp, pentru că te prind şi te pedepsesc Ielele.

De Rusalii, oamenii nu trebuie să intre în vie sau să meargă în locuri pustii, pentru că s-ar putea întâlni cu spiritele rele.

În unele zone se spune că cine nu respectă sărbătoarea Rusaliilor, va fi pedepsit de Iele, care provoacă boala denumită popular “luat din Rusalii”.

De asemenea, nu este bine să te cerţi cu cineva în ziua de Rusalii, pentru că vei fi “luat din Rusalii”.

Rusalii 2022: Ce este bine să faci

Ca să nu se supere Rusaliile – nişte fiinţe fantastice care, potrivit credinţelor populare precreştine, umblă prin văzduh şi îi pocnesc pe cei ce nu le respectă ziua, credincioşii duc la biserică ramuri verzi de nuc sau de tei, plante despre care se crede că alungă spiritele rele.

Păstrate peste vară, rămurelele apără ogorul şi gospodăria de furtunile şi grindina ce s-ar putea abate asupra lor.

Şi la porţi, şi la intrarea în casă se arborează ramuri verzi de nuc sau de tei, pentru a le păzi de rele.

În unele locuri, femeile stau în răspântii, cu ştergare şi vase mari cu apă, în care pun frunze de nuc şi spală picioarele trecătorilor.

sursa foto: crestinortodox.ro, basilica.ro