September 23, 2021

Tradiţii și obiceiuri de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. De ce e bine să ții post negru în ajunul sărbătorii din 29 iunie

petru

Cei mai importanți propovăduitori ai credinței creștine, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, sunt sărbătoriţi la data de 29 iunie. În jurul sărbătorii se păstrează o mulțime de tradiţii şi de obiceiuri, transmise din generaţie în generaţie.

Apostolii Petru şi Pavel sunt pomeniţi împreună pentru că au fost martirizaţi în ziua de  29 iunie a anului 67.

Sfântul Apostol Petru, fiul lui Iona și fratele Apostolului Andrei, s-a născut în Betsaida Galileei. Numele sau iudeu era Simon, însă Mântuitorul îl va numi Chifa (piatră). După o pescuire minunată pe lacul Ghenizaret, este chemat să devină pescar de oameni.

Mărturisește în numele apostolior dumnezeirea lui Hristos, dar se și leapadă de Hristos când El este prins spre a fi răstignit. După Înălțarea Domnului, Petru ia cuvantul în adunarea ucenicilor și aleg ca apostol pe Matia în locul lui Iuda. În ziua Cincizecimii, după predica Sfântului Apostol Petru, se botează trei mii de persoane.

Sfântul Apostol Petru a propovăduit în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mică până în Babilon și în ultima parte a vieții, la Roma. Sfântul Petru a murit răstignit pe cruce, cu capul în jos, în anul 67, pe 29 iunie.

Sfântul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. Sfântul Pavel a fost elevul învățatului Gamaliel. Pavel locuia în Tars și lupta împotriva creștinilor. Sfântul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Ștefan.

Pe calea Damascului i se arată Hristos într-o lumină orbitoare și îl mustră: „Saule, Saule de ce mă prigonești?”. Se convertește și primeste botezul de la Anania, episcopul Damascului. Sfântul Apostol Pavel a pornit în trei mari călătorii misionare și a scris 14 epistole care se găsesc în Sfânta Scriptură. A fost decapitat din porunca împăratului Nero, în anul 67.

Din cauza faptului că Sfinții Apostoli Petru și Pavel au fost în temniță pentru ca L-au mărturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, au devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din România. Ei sunt ocrotitori ai celor lipsiti de libertate și din cauza faptului că cei ajunși în penitenciare sunt persoane care au greșit față de Dumnezeu, precum au gresit și ei: Petru S-a lepădat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe creștini.

În ajunul sărbătorii, se poartă amulet  ele cu usturoi şi pelin

Ziua care precede sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel este dedicată spiritelor cerului care, potrivit tradiţiei, în ajunul praznicului umblă libere prin lume, pedepsindu-i pe cei care nu dorm în casă. Oamenii se protejează împotriva acestor spirite răzbunătoare cu ajutorul amuletelor, respectiv poartă în buzunare o punguţă de culoare roşie care conţine usturoi şi pelin.

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi timp de trei zile

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi timp de trei zile, pentru ca ei să-i protejeze pe agricultori împotriva furtunilor, iar  grânele lor să fie bogate. În mediul rural, sărbătoarea este cunoscută sub numele de Sânpetru şi marchează începerea secerişului şi jumătatea verii agrare.

Misiunile Sfântului Petru, sfetnicul lui Dumnezeu

Prin tradiţie, Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, pe care acesta îl consultă de fiecare dată când ia decizii importante. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat Sfântului Petru cheile Raiului şi misiunea de a veghea la porţile acestuia. Fiind şi stăpânul cămărilor cereşti, Sfântul Petre hrăneşte animalele sălbatice, îndeosebi lupii, această zi fiind denumită şi “Sărbătoarea lupilor.

De asemenea, tot Sfântului Petre îi revine şi atribuţia de protejare a recoltelor, el topeşte în bucăţele mici şi fierbe grindina, pentru ca aceasta să nu distrugă recoltele.

Postul negru în ajunul sărbătorii

În ziua praznicului, Sfântul Petru împlineşte o dorinţă importantă până la sărbătoarea Bunei Vestiri credincioşilor care ţin post negru în ajunul sărbătorii. Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă, până la sărbătoarea Bunei Vestiri, orânduită în Calendarul Ortodox la 25 martie.

Până în ziua praznicului nu se scutură merii

În tradiţia populară se spune că, până în această zi, nu se scutură merii. De aceea, gospodarii respectă această datină pentru ca Sfinţii Apostoli prăznuiţi să le ocrotească ogoarele de căderea grindinei.

Sânpetru are grijă de călătorii rătăciţi

În ziua sărbătorii, Sânpetru pocneşte din bici. Cu acest prilej, din vârful biciului se răspândesc o mulţime de scântei, iar Sfântul Petru le transformă în licurici; aceştia au misiunea să-i călăuzească  pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.

Tradiţia Moşilor de Sânpetru

Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se  respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru, numiţi şi Moşii de vară. De aceea se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci, mere acrişoare, zarzăre şi colivă şi miere în fagure. După ce au fost sfinţite, aceste ofrande se împart oamenilor săraci. Totodată, la Moşii de Sânpetru, gospodinele dau de pomană oale cu apă, pentru ca rudele trecute la viaţa veşnică să aibă din ce să bea apă. Prin tradiţie, femeile împart şi vase cu mâncare gătită, căni cu lapte şi vin împodobite cu flori şi cu cireşe.

Începând cu ziua praznicului, femeile tinere pot mânca mere

Din respect pentru rudele din familie, trecute la viaţa veşnică, prin tradiţie, fetele şi femeile tinere nu au voie să mănânce mere până în ziua praznicului, pentru a nu-i supăra pe cei trecuţi de ultimul hotar al vieţii. După această zi, tinerele fete au voie să mănânce mere; în schimb, vârstnicele din familie „au dezlegare” la  mere abia la sărbătoarea Sfântului Ilie.

Un ritual renumit pentru frumuseţe

Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.

Prognoză meteo

Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase sau seci de miez.

Gospodarii respectă sărbătoarea lupilor

Acum, potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă,  pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.

Împărțirea de ofrande și punerea de dorințe

În această zi, este bine să împărţim mere dulci şi miere atât prietenilor, cât şi vecinilor, urându-le să aibă spor în munca lor şi să fie sănătoşi, pentru a gusta aceste daruri şi la anul.

După ce am dăruit aceste ofrande, după masa de prânz, mâncăm şi noi mere din recolta acestui an şi miere, apoi ne punem o dorinţă fierbinte.Tradiţia spune că această dorinţă se împlineşte.

Mamele pregătesc talismane pentru fiicele lor

În această zi, în mediul rural există obiceiul ca mamele să pregătească şi să dăruiască talismane pentru fiicele lor (o punguţă roşie în care se păstrează câte un căţel de usturoi şi frunze de pelin).Talismanul este purtat timp de trei zile pentru ca fetele să fie apărate de farmece şi de iele, care le-ar fura norocul .

Pe cine felicităm de Sfântul Petru și Pavel

În ziua praznicului să-i felicităm pe toţi ce poartă aceste nume:  Petre, Petru, Petrişor, Petruţ, Petruş, Petrică, Pătru, Petruţa, Petronela, Pavel, Pavelică, Paveluţă, Păvălaş, Paul, Paulică, Paulin, Petrache, Paula, Petruţa, Paulina, Paula.

sursa: creștinortodox.ro

ȘtiiCă?

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.