PSD Roman

September 19, 2020

SFÂNTUL ILIE 2020: Tradiții și superstiții în sărbătoarea sfântului care aduce ploi. De ce nu ar trebui să lucrezi în această zi

Sfântul Ilie este sărbătorit în fiecare an în 20 iulie, de către creștinii ortodocși. Este cunoscut ca sfântul care aduce ploile. Se spune că provoaca tunete, trăznete, ploi torențiale și incendii, leagă și dezleagă ploile, hotărăște unde și când să bată grindina.

În Panteonul românesc, Sfântul Ilie (Sânt-Ilie) este o divinitate a Soarelui și a focului, identificată cu Helios din mitologia greaca și cu Gebeleizis din mitologia geto-dacă.

 

Sfântul Ilie mai este cunoscut ca ocrotitor al recoltelor. Tot el alungă canicula şi seceta de pe ogoare şi răcoreşte pământul.

 

Cunoscut în credinţa ortodoxă ca fiind un Sfânt drept, corect, bun la suflet, acesta a fost ispitit de diavol pentru a-şi ucide părinţii. Căindu-se, Sfântul Ilie i-a cerut lui Dumnezeu puterea de a lupta împotriva lor. Dumnezeu i-a ascultat rugăciunile și l-a iertat. L-a urcat la cer într-o trăsură cu roți de foc. trasă de cai albi, înaripați. În cer, Sfântul Ilie cutreieră norii, fulgeră și trăzneste demonii cu biciul său de foc, pentru a-i pedepsi pentru răul pe care i l-au provocat. Și, pentru că demonii, înspăimântați, se ascund pe pământ, prin arbori, pe sub streașina caselor, în turlele bisericilor și chiar in trupul unor animale, Sfântul Ilie trăznește năprasnic pentru a nu-i scăpa nici unul dintre ei.

Tradiţia ne spune că, datorită puterii imense ce-i fusese dată pentru a-i înlătura pe demoni, atunci când mergea cu carul prin cer, Sfântul Ilie zguduia tronul lui Dumnezeu. Din acest motiv, Dumnezeu i-a luat puterea dintr-o mână și dintr-un picior.

Ilie, care în limba română înseamnă ‘’Al cărui Dumnezeu el este’’ a fost un proroc evreu menționat în A treia carte a regilor din Vechiul Testament.

Sfântul Ilie s-a născut cu peste 800 de ani î.Hr. în ținutul Tesvi, din Galaad, într-o familie de preoți.

Tradiția spune că din porunca lui Dumnezeu, prorocul a părăsit ținutul lui Israel îmbrăcat în piele de vițel și a mers la râul aflat dincolo de Iordan, unde a stat în casa unei văduve sărace. Aceasta a primit plata ospitalității ei prin faptul că, pe toată perioada secetei, covata cu făină și ulei nu i s-a mai golit.

După câteva zile de ședere în casa acestei văduve, fiul acesteia a murit, iar femeia, în durerea ei, l-a acuzat pe Sfântul Ilie că ar fi adus necazul asupra casei sale. Sfântul Ilie l-a luat pe copil și, după ce a suflat de trei ori asupra lui, tânărul a revenit la viață. Sfântul a profețit, prin acest lucru, învierea morților.

Tradiții și superstiții de Sfântul Ilie

Se spune că în ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele în care era semănată cânepa și se tăvăleau prin acestea, apoi dacă în acea noapte visau cânepa verde era semn că se vor mărita cu tineri frumoși, iar dacă visau cânepa uscată se zicea că se vor mărita cu bărbați bătrâni.

În dimineața acestei zile se culegeau plante de leac și plantele ce se foloseau pentru vrăji și farmece. Femeile duceau busuioc la biserică pentru a fi sfințit, după care îl puneau pe foc și cenușa rezultată o întrebuințau în scopuri terapeutice.

Consumul merelor era oprit până pe 20 iulie, și, de asemenea, nu era voie ca acestea să se bată cap în cap, pentru a nu bate grindina. Femeile duc mere la biserică în această zi pentru a fi sfințite.

Tot de Sfântul Ilie, românii își amintesc și de sufletele morților și dau de pomană mere. De asemenea, apicultorii recoltau mierea de albine. Această activitate se realiza doar de către bărbați, femeile neavând voie să intre în stupină.

Tot acum se marchează miezul verii pastorale, data la care ciobanii coborau în sate.

De această sărbătoare creștină se obișnuia să se organizeze târguri, iarmaroace și bâlciuri, care reprezentau un bun prilej pentru tineri de a se cunoaște și în care atmosfera era însuflețită de muzică.

Sfântul Proroc Ilie a fost ridicat la Cer pe o căruță de foc trasă de cai. Oamenii spun că atunci când se întâmplă fenomene meteorologice extreme, Ilie traversează cerul cu căruța lui de foc

Biserica îl cunoaște sub numele de Sfântul Mare Proroc Ilie Tesviteanul.

În Ziua Sfântului Ilie:

 

– nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindină)

– îl cinstesc mai ales cojocarii, stuparii – se retează stupii, se duc faguri și mere la biserică spre binecuvantare și se împart de pomană

– oamenii nu trebuie să plece la drum pentru a nu fi loviţi de fulgere

– se duc berbecii la berbecar

– dacă tună, vor fi merele și alunele viermănoase; dacă plouă, va ploua 20 de zile

– se spune că dacă porți ramuri de salcie, te ferești de trăznete;

– vrăjitoarele culeg plantele cu ajutorul cărora fac farmece;

– oamenii trebuie să îşi facă cruce, pentru că Dumnezeu i-a poruncit Sfântului să lovească în toate, numai în cruce nouă nu

– dacă va ploua în această zi, pomii îşi vor strica roadele şi recolta va fi săracă;

– fetele tinere, nemaritate, îşi pot visa alesul de Sfântul Ilie.

Ultima săptămână a lunii iulie îi este dedicată celui mai așteptat anotimp, vara.

Se spune că pe cât este de cald în luna lui ”Cuptor”, tot atât de frig va fi și în luna lui „Făurar”.

Cei care se vor căsători în luna lui Cuptor vor avea ca bogăție doar sentimentele frumoase care i-au adus împreună.

PNL Roman

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.